Secretarul de stat, Veaceslav Dobîndă, împreună cu viceministrul afacerilor externe al Lituaniei Mantas Adomėnas, în prezența prim-miniștrilor Natalia Gavrilița și Ingrida Šimonytė, au semnat Memorandumul de Înțelegere între Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Lituania privind consolidarea capacităților instituționale și de bună guvernare în Republica Moldova.

Acest document va contribui la intensificarea cooperării moldo-lituaniene în vederea preluării bunelor practici și experienței de bună guvernare.

„Lituania este un partener activ al Republicii Moldova în parcursul nostru de reformare și ajustare la standardele europene”, a punctat secretarul de stat Veaceslav Dobîndă.

Viceministrul lituanian al afacerilor externe Mantas Adomėnas s-a aflat la Chișinău cu ocazia vizitei oficiale în Republica Moldova a prim-ministrului Republicii Lituania Ingrida Šimonytė desfășurată la 10 decembrie 2021.

#Lituania #Memorandumul de Înțelegere #Moldova

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.