Așa cum schimbările climatice afectează din ce în ce mai multe domenii ale vieții, un oraș din SUA încearcă să se pregătească pentru furtunile viitoare. New York City desfășoară un proiect de rezistență la climă de dimensiuni uriașe pentru a-l ajuta să evite greșelile trecutului și să se protejeze împotriva modelelor meteorologice ale viitorului.

Capitala economică a SUA este foarte vulnerabilă la schimbările climatice. Cu 836 km de coastă, experții se tem că nivelul mării va crește cu 20-75 cm până în 2050, ceea ce ar amenința New York-ul cu scufundarea, în special insula Manhattan.

Cu o populație de 8,5 milioane de oameni, uraganul Sandy din 2012 și furtunile Ida și Henri din această vară au provocat daune de miliarde de dolari celui mai mare oraș al Americii, precum și peste 50 de morți.

Având în vedere geografia sa particulară, New York este extrem de vulnerabil la vremea rea și a adoptat recent un plan de rezistență la climă care costă 20 de miliarde de dolari pentru a încerca să prevină viitoarele furtuni.

Unul dintre proiecte vizează siguranța Manhattanului. Proiectul East Side Coastal Resiliency are ca scop protejarea a 110.000 de new-yorkezi din East Side din Manhattan, de la Montgomery Street până la East 25th Street.

Ca parte a proiectului de 1,45 miliarde de dolari, au început lucrările în sud-estul Manhattanului pentru a ridica un sistem integrat de 4 km de parcuri înălțate, pereți de inundații, berme și porți mobile pentru a crea o linie continuă de protecție împotriva creșterii nivelului mării și a creșterii amenințările cu furtuni de coastă mai puternice și mai severe, agravate de schimbările climatice.

„Acest proiect îi va proteja pe new-yorkezi de furtunile de coastă și de creșterea mărilor pentru decenii viitoare, investind în același timp în facilități și îmbunătățind accesul la spațiile publice din partea de est a Manhattanului”, spune directorul Biroului Primarului pentru Reziliență Climatică, Jainey. Bavishi.

Manhattan va replanta, de asemenea, mii de copaci în jurul șantierului și va îmbunătăți sistemele subterane pentru canalizare.

#New York #SUA

Imagini dezolante surprinse pe râul Nistru, în municipiul Soroca. Pe anumite sectoare, apa mai acoperă doar aproximativ două treimi din albia firească a râului. O astfel de situație poate fi observată și în partea de jos a municipiului, în apropierea autogării.

Retragerea apei a lăsat descoperită mai mult de jumătate din albia Nistrului, scrie Observatorul de Nord. Ecologiștii avertizează de zeci de ani asupra stării râului și a consecințelor la care s-ar putea ajunge, însă semnalele de alarmă nu au fost auzite de factorii de decizie.

„Iată ce se întâmplă când oamenii nu conștientizează adevărata valoare a naturii. Când își aduc aminte de mediu doar de Ziua Mediului și de Nistru, doar în ultima zi a lunii mai, ziua de duminică a lunii mai. Iată acum, merg pe Nistru. Pe fundul râului care era acum câteva săptămâni. Fix în drept cu orașul Soroca. Păcat. Păcat că oamenii nu conștientizează adevărata importanță a naturii, a mediului”, a spus autorul fimulețului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Republica Moldova se confruntă în această perioadă cu o criză hidrologică fără precedent. În acest context, autoritățile au instituit, începând cu 26 septembrie, stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile.

Pe Nistru, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis Cod Roșu pentru sectorul Naslavcea-Camenca. În unele zone, debitul râului a scăzut la doar 10-15% din valorile normale, iar stația de captare din Chișinău este considerată de Ministerul Mediului unul dintre cele mai vulnerabile puncte în actuala situație.

O problemă majoră o reprezintă și nivelul critic al lacului de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina, unde volumul de apă a scăzut cu peste 10 metri.

Situația este dificilă și pe râul Prut, unde nivelul lacului de acumulare Costești-Stânca a scăzut cu 1,28 metri într-o singură lună, iar debitul evacuat a fost redus la 14 metri cubi pe secundă. Potrivit autorităților, dacă nivelul apei va mai scădea cu 72 de centimetri, există riscul ca evacuarea acesteia să nu mai fie posibilă din punct de vedere tehnic. În acest caz, ar putea fi afectată aprovizionarea cu apă a mai multor raioane dependente de această sursă, printre care Ungheni, Cahul, Cantemir, Glodeni, Fălești și Leova.

Totodată, în cadrul ședinței Guvernului din 30 septembrie, Vasile Tofan a spus că Guvernul a făcut tot ce a fost posibil ca să prevină criza apei și cere o critică constructivă, după ce Ministerul Mediului a anunțat că Ucraina nu mai poate deversa spre Moldova un debit mai mare decât cel care intră în lacul de la Novodnistrovsk.

#apa retrasa #Nistru #Soroca