Membrii Asociației Moldovenești de Reciclare și Prelucrare a Metalelor Feroase și Neferoase (AMRPMFN)”, au reacționat în urma unor reportaje difuzate de către un post privat de televiziune pe subiectul dosarului „Metalferos”, condamnând „vehement comportamentul jurnaliștilor care au realizat reportajul” și îi acuză că nu le-ar fi oferit dreptul la replică membrilor care au fost vizați în materialul jurnalistic, în cadrul unei conferințe de presă, transmisă live de către RLIVE.MD și RLIVE TV.

Președintele Asociației, Ion Drăniceru, a declarat că, la data de 14 decembrie curent, postul de televiziune Jurnal TV a difuzat două reportaje despre așa-zisele fărădelegi care au avut loc la întreprinderea „Metalferos”. Președintele Asociației consideră că i-a fost încălcat dreptul la libera exprimare, iar informațiile prezentate de către publicația respectivă sunt defăimătoare, neverificate, acuzându-l de complicitate pe procurorul de caz, Vladislav Căruceru, care ar difuza aceste „scurgeri de informații” reprezentanților mass-media.

Ion Drăniceru a menționat că intenția de denigrare a Asociației de către procurorul în gestiunea căruia se află dosarul „Metalferos” este pentru a ascunde abuzurile, falsificarea probelor și lipsa de probatoriu, despre care membrii Asociației au discutat anterior. Conform spuselor lui Ion Drăniceru, discuția dintre cele două persoane care a fost difuzată de către Jurnal TV, ar induce în eroare opinia publică, or jurnaliștii au dedus anumite informații, contrar Codului Deontologic.

În urma declarațiilor sale, Drăniceru consideră necesară implicarea Procuraturii Generale pentru a investiga „scurgerea de informații”, dat fiind faptul că există secretul anchetei, iar divulgarea datelor din cadrul urmăririi penale este interzisă prin lege. Președintele Asociației a reamintit că la data de 10 decembrie curent, în cabinetul procurorului Vladislav Căruceru au avut loc percheziții, acesta fiind bănuit de faptul că a constrâns un martor să invoce în cadrul urmăririi penale declarații false.

Drăniceru a făcut un apel către instituțiile media prin care susține că atât președintele, cât și membrii Asociației sunt deschiși pentru orice întrebare, sunt dispuși să participe la orice emisiuni televizare, dar și să răspundă la întrebările legate de dosarul „Metalferos”. Totodată, îndemnul acestuia pentru jurnaliști a fost ca aceștia „să-și facă munca onest, corect și să se conducă după Codul Deontologic al Jurnalistului”, iar în cazul reportajelor și investigațiilor de acest gen, să le fie oferit dreptul la replică tuturor persoanelor implicate.

#acuzatii #Ion Drăniceru #Metalferos #procuror #SA „Metalferos”#Vladislav Căruceru

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.