Ministerul Sănătății informează că, în ultimele 24 de ore, din cele 5583 de teste efectuate, în Moldoava au fost confirmate alte 229 cazuri noi de infectare cu COVID-19. Din numărul total de cazuri, 3 sunt asociate cu contact în afara țării: 1- Cehia, 1- Marea Britanie, 1- Rusia.

Astfel, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 372429. Din numărul total de cazuri, 6 sunt în rândul lucrătorilor medicali: (3-medici, 3-asistenți medicali, 0-personal auxiliar).

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 1013 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 133 în stare extrem de gravă și 22 pacienți sunt supuși ventilării mecanice.

Alte 461 persoane au fost vindecate. În total, 358118 persoane au fost tratate de COVID-19. În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 2560 persoane, iar 8495 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, au fost raportate alte 28 decese provocate de COVID-19, dintre care 5 în regiunea transnistreană.

Deces 9.494 din 19.12.2021: Femeie de 72 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfântul Arhanghel Mihail”. Comorbidități: cardiomiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 9.495 din 19.12.2021: Femeie de 83 de ani din r. Râșcani, internat în IMSP SC Bălți. Comorbidități: cardiopatie, diabet zaharat, obezitate.

Deces 9.496 din 17.12.2021: Femeie de 70 de ani din r. Hâncești, internată în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: obezitate, hipertensiune arterială, cardiopatie, diabet zaharat.

Deces 9.497 din 17.12.2021: Bărbat de 68 de ani din r. Leova, internat în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: cardiomiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 9.498 din 17.12.2021: Femeie de 65 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP IMU. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, obezitate.

Deces 9.499 din 18.12.2021: Femeie de 41 de ani din r. Orhei, internată în IMSP SR. Orhei. Comorbidități: obezitate.

Deces 9.500 din 19.12.2021: Bărbat de 74 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM „Sfântul Arhanghel Mihail”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie.

Deces 9.501 din 18.12.2021: Femeie de 86 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 9.502 din 18.12.2021: Femeie de 70 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 9.503 din 19.12.2021: Femeie de 75 de ani din r. Criuleni, internată în IMSP SCM „Sfântul Arhanghel Mihail”. Comorbidități: fibrilație, hepatită.

Deces 9.504 din 19.12.2021: Femeie de 47 de ani din r. Orhei, internată în IMSP SR. Orhei. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, fibrilație.

Deces 9.505 din 19.12.2021: Bărbat de 68 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate, nefropatie.

Deces 9.506 din 19.12.2021: Femeie de 72 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfântul Arhanghel Mihail”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 9.507 din 19.12.2021: Femeie de 78 de ani din r. Ialoveni, internată în IMSP IMU.

Deces 9.508 din 18.12.2021: Femeie de 74 de ani din r. Rezina, internată în IMSP SR. Orhei. Comorbidități: cardiopatie, fibrilație, hipertensiune arterială.

Deces 9.509 din 19.12.2021: Femeie de 51 de ani din r. Ungheni, internată în Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, obezitate, diabet zaharat.

Deces 9.510 din 18.12.2021: Bărbat de 93 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat, nefropatie.

Deces 9.511 din 18.12.2021: Femeie de 82 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfântul Arhanghel Mihail”. Comorbidități: cardiomiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 9.512 din 18.12.2021: Bărbat de 85 de ani din r. Orhei, internat în IMSP IMU. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 9.513 din 17.12.2021: Femeie de 87 de ani din r. Ialoveni, internată în IMSP IMU. Comorbidități: ciroză, cancer.

Deces 9.514 din 18.12.2021: Femeie de 70 de ani din r. Basarabeasca, internată în Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie.

Deces 9.515 din 18.12.2021: Femeie de 65 de ani din r. Nisporeni, internată în SC. Bălți. Comorbidități: cardiopatie.

Deces 9.516 din 17.12.2021: Femeie de 60 de ani din r. Hâncești, internată în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: gastrită, hipertensiune arterială.

Deces 9.517 din 18.12.2021: Femeie de 38 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: hepatită, pancreatită.

Deces 9.518 din 18.12.2021: Bărbat de 75 de ani din regiunea transnistreană.

Deces 9.519 din 18.12.2021: Bărbat de 80 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 9.520 din 19.12.2021: Femeie de 86 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: diabet zaharat, boală hipertonică.

Deces 9.521 din 19.12.2021: Femeie de 86 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie.

#cazuri de infectare #COVID-19 #decese #Ministerul Sănătății

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.