Mai multe asociații obștești din domeniul culturii solicită Guvernului și Parlamentului să asigure transferul responsabilităților ce țin de protecția drepturilor de autor și conexe din subordinea Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) în subordinea Ministerului Culturii și elaborarea proiectului noii Legi privind dreptul de autor și drepturile conexe sub egida Ministerului Culturii.

O asemenea scrisoare a fost transmisă la 10 decembrie de către 6 asociații obștești: Asociația Obștească Asociația Națională „COPYRIGHT” (AN „COPYRIGHT”), Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” (ANPFI), Asociația Obștească „Asociația pentru Drepturile la Reproducerea Operelor” (ADERO), Uniunea de persoane juridice „Uniunea Societăților Tehnico-Științifice din Moldova” (USTȘM), Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” (ANPCI) și I.P. „Centrul de Licențiere şi Administrare a Drepturilor” (CLAD), care reprezintă aproape toți titularii de drepturi din Republica Moldova.

„Atragem atenția societății asupra mai multor probleme care au fost create domeniului artistic și facem apel către Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova, solicitând implicarea imediată. Pe parcursul ultimilor patru ani, AGEPI a intervenit în mod agresiv și descalificant asupra drepturilor și intereselor oamenilor de creație – autorilor, interpreților și altor titulari de drepturi din Republica Moldova. Prin acțiunile și deciziile sale, AGEPI sistematic atentează la drepturile și interesele artiștilor, inclusiv patrimoniale, cauzând daune constante și limitând orice posibilitate de dezvoltare a industriei. Toate tentativele de a ne apăra drepturile și de a explica funcționarilor AGEPI valoarea și importanța națională a patrimoniului artistic sunt zdrobite de abordările birocratice, pentru care drepturile de autor nu sunt deloc o prioritate”, se arată în scrisoarea asociațiilor obștești semnatare.

Potrivit asociațiilor semnatare, în prezent AGEPI elaborează o nouă Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, care este „categoric împotriva autorilor, interpreților și altor titulari de drepturi și distruge tot sistemul de funcționare a domeniului și încalcă prevederile legislației naționale și este contrar Directivei UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014”.

„Acest proiect de lege a fost elaborat fără implicarea specialiștilor în domeniu, a experților internaționali și a Organizațiilor de Gestiune Colectivă – beneficiarii acestei legi”, se mai precizează în scrisoare.

Precizăm că, atât Guvernul, Parlamentul cât și AGEPI încă nu au venit cu reacție la solicitarea asociațiilor.

#AGPI #asociatii obstesti #Guvernul #Parlamentul

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.