Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la data de 20 decembrie curent, a depistat mai multe carențe în cadrul Agenției „Moldsilva”. Scopul misiunii de audit a constat în evaluarea gradului de conformitate aplicabil proceselor de administrare și gestionare a fondului forestier de stat, în particular dacă mecanismele aplicate la gestionarea terenurilor fondului forestier de stat corespund cadrului legislativ și celui normativ în vigoare.

Astfel, în cadrul ședinței au fost prezentate cele mai semnificative carențe:

în Registrul bunurilor imobile (RBI) sunt înregistrate drepturile patrimoniale doar asupra a 30,9 mii ha, sau 9%, din totalul de 337,8 mii ha, administrate de Agenția „Moldsilva”
pentru asigurarea executării Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, pentru anii 2019– 2023, a fost definitivată inventarierea terenurilor fondului silvic în cadrul raioanelor Briceni, Drochia, Dondușeni, Edineţ, Florești și mun. Bălți. Astfel, din totalul de 393 de loturi de teren cu suprafața de 25,5 mii ha și 12,8 mii m², în RBI au fost înregistrate doar 39 loturi de teren cu suprafața de 21,5 ha și 4,2 mii m²;
neînregistrarea terenurilor fondului forestier în RBI a determinat fragmentarea și însușirea acestora în mod arbitrar de către persoanele terțe. Astfel, au fost identificate 17 terenuri asimilate de administrația publică locală (APL), fiind modificat modul de folosință al acestora, din fondul forestier în teren agricol sau pentru construcții, iar 13 loturi de teren au fost înstrăinate de către terți;
auditul a constatat că pe un teren al fondului silvic, exclus din gestiunea întreprinderii silvice Sil-Răzeni, în RBI este indicat ca mod de folosință „teren agricol”, iar de fapt pe acesta sunt edificate construcții, care, potrivit extrasului din RBI, sunt construcții agricole, agroindustriale;
terenurile cu suprafața de 337,8 mii ha administrate de Agenția „Moldsilva” și gestionate de gospodăriile silvice nu sunt contabilizate;
Agenția „Moldsilva” (potrivit Hotărârii de Guvern nr. 770 din 17.06.2016) pe parcursul anilor 2017-2019, nu a întreprins măsuri suficiente pentru încheierea cu arendașii a acordurilor adiționale privind majorarea cuantumului plății pentru arendă. Astfel, la situația din 30.09.2020, din totalul de 346 de contracte de arendă active, 58 de arendași (cu o suprafață 80,2 ha) au acceptat încheierea acordurilor adiționale privind actualizarea cuantumului de plată pentru arenda fondului forestier. În consecință doar în anul 2020 au dus la necolectarea în volum deplin a veniturilor pasibile spre încasare în valoare de 12 mil. lei;
includerea în contractele de arendă și aplicarea unor prevederi contrar intereselor arendatorului a condiționat neîncasarea veniturilor în anii 2016-2021 de circa 2 mln. lei;
interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept de către Agenția Moldsilva, a generat condiții de efectuare a tranzacțiilor de cesiune a drepturilor de arendă aferente terenurilor din fondul forestier, creând premisele necesare terților de valorificare a acestora prin aranjamente, valoarea cărora ar putea fi estimată la circa 5,8 mil. euro.
lipsa unui management adecvat din partea responsabililor Agenției ”Moldsilva” a condus la înregistrarea unor creanțe la plata arendei pentru folosirea terenurilor fondului forestier în sumă de 9.1 mil. lei, dintre care 5.9 mil. lei au fost compromise;
s-a constatat depășirea indicatorilor de colectare a masei lemnoase aprobate de Guvern, astfel pentru volumele ce depășesc indicatorul permis, Agenția de Mediu, neregulamentar, a emis autorizații pentru tăiere.

Totodată, analiza datelor din rapoartele anuale de activitate a Gărzii forestiere pe anii 2017-2020 denotă că, activitatea acesteia a fost axată mai mult pe activități ce țin de supravegherea regimului silvic, decât pe combaterea fenomenului de tăieri ilicite, în perioada 2017-2018, fiind depistat un volum de masă lemnoasă obținut în urma tăierilor ilicite de doar 254,69 m³.

În același context auditul a constatat lipsa unor depozite centralizate pentru păstrarea masei lemnoase obținute în urma tăierilor, ceea ce a alimentat managementul defectuos instituit în cadrul unor entități silvice în procesul de gestionare a stocurilor. De exemplu, pe teritoriul secției de producere a Întreprinderii Silvice Glodeni, au fost depozitate cantități mari de producție lemnoasă, care este păstrată contrar normelor tehnice, o parte impunătoare fiind în stare de putrefacție.

Potrivit informațiilor prezentate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în perioada 2017-2020 au fost întocmite 1907 acte de control, fiind aplicate amenzi în valoare totală de 2,6 mil. lei și prejudiciu calculat – de 2,7 mil. lei. Gradul de încasare a amenzilor pe parcursul anilor 2017 – 2020 a constituit 49,5%, sau 1,3 mil. lei, și respectiv aferent prejudiciului – de 21,8%, sau 0,5 mil lei.

În baza constatărilor de audit, Curtea de Conturi a înaintat recomandări în vederea consolidării capacităților de administrare și gestionare conform a terenurilor fondului forestier și asigurarea durabilității durabilă a terenurilor silvice.

#Curtea de Conturi #Moldsilva #tăieri ilicite

Olanda nu va trimite niciun reprezentant la concursul Eurovision 2027, a anunțat marți postul public de radio și televiziune NPO, invocând „sensibilități” legate de participarea Israelului.

Deși luna trecută NPO a anunțat că va reveni anul viitor în cadrul competiției, instituția a precizat că nu va mai participa deoarece niciun post nu și-a asumat responsabilitatea pentru înscrierea țării din cauza îngrijorările legate de participarea Israelului.

„Știm de ceva vreme că participarea Israelului stârnește diverse reacții în cadrul societății și este sursă de dezbateri și diviziuni. De aceea, după consultarea Consiliului radiodifuzorilor, NPO a decis să renunțe la participarea la ediția din 2027”, a declarat Jurre Bosman, directorul departamentului media al NPO, într-un comunicat citat de France Presse.

Jet de Ranitz, președintele executiv al NPO, a recunoscut că această decizie va dezamăgi mulți fani olandezi ai Eurovisionului și a subliniat că concursul va fi totuși difuzat pe posturile publice.

„Deocamdată este prea devreme pentru a participa la Concursul Eurovision în 2027”, a declarat el.

„Având în vedere problemele delicate legate de temele aflate în prezent în discuție, am decis să luăm o pauză pentru moment”, a adăugat De Ranitz.

Conform publicației olandeze AD, peste 400 de angajați ai NPO s-au opus participării, acuzând într-o scrisoare deschisă că instituția a acordat mai multă importanță „dorinței de a participa la un program de divertisment” decât „nenumăratelor vieți omenești pierdute” în Gaza.

Concursul Eurovision a fost recent afectat de un val de boicoturi legate de participarea Israelului, ca semn de protest împotriva ofensivei sale din Gaza, lansată ca represalii la atacul fără precedent al grupării islamiste palestiniene Hamas, care a avut loc pe 7 octombrie 2023.

Irlanda, Islanda, Spania, Slovenia și Olanda au boicotat anul acesta cel mai mare eveniment muzical televizat din lume, care se desfășoară de obicei în luna mai.

Israelul a fost la un pas de a câștiga concursul atât în 2025, cât și în 2026, terminând în cele din urmă pe locul al doilea de fiecare dată.

Irlanda a anunțat deja că nu va participa la ediția din 2027, în timp ce directorul postului public spaniol s-a pronunțat în favoarea unui boicot. La începutul lunii octombrie, postul public ceh s-a retras și el, invocând însă restricții bugetare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Eurovision 2027 va avea loc în perioada 11-15 mai în orașul Burgas, situat pe malul Mării Negre, în Bulgaria. Va fi pentru prima dată când țara balcanică va găzdui concursul, după ce cântăreața bulgară Darina Yotova a câștigat ediția din acest an a concursului cu piesa „Bangaranga”.

Republica Moldova se regăsește pe listă, alături de vecinii săi, România și Ucraina.