Circa 67 de milioane de lei vor fi alocați pentru Arena Națională pentru majorarea capitalului social. Decizia a fost luată astăzi, 22 decembrie, de către Executiv. În acest sens, la solicitarea Agenției Proprietății Publice, Ministerul Finanțelor, va aloca banii din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2021.

„Potrivit contractului Agenției Proprietății Publice, din numărul total de 24 de tranșe, două tranșe a câte 5 milioane de euro au fost achitate în perioada de construcție, iar alte 22 de tranșe defalcate a câte două plăți anuale urmează a fi achitate în termen de 11 ani, începând cu data emiterii certificatului de finalizare substanțială care au avut loc exact cu doi ani în urmă.

Banii care urmează a fi alocați prin prezenta hotărâre constituie plata pentru prima și a doua transă aferente anului doi în sumă de 3 milioane 169 de mii 839 de euro. Țin să menționez că proiectul a fost supus avizării cu instituțiile de resort, inclusiv fiind efectuată expertiza anticorupți și expertiza juridică. Având în vedere faptul că în Legea bugetului de stat pentru anul 2021 sunt deja prevăzute resursele financiare în acest sens, rog aprobarea proiectului de Guvern”, a declarat Eugeniu Cozonac, director APP.

Premiera Natalia Gavrilița a declarat că proiectul trebuie să fie finalizat cât mai curând, iar în acest scop trebuie făcute plățile menționate. Șefa Executivului a subliniat că inaugurarea acestei clădiri este așteptată de toți, în special de federațiile sportive și artiști.

„În același timp, trebuie să ne asigurăm că există planuri concrete pentru finalizarea și darea în exploatare a „Arenei Naționale” și că va fi utilizată la maxim în beneficiul cetățenilor. Continuăm să discutăm cum au fost gestionate deciziile anterior, dar acum trebuie să mergem înainte și să punem acest obiect în beneficiul cetățenilor”, a menționat prim-ministra Natalia Gavrilița.

Reamintim că anterior, Guvernul Gavrilița a exclus de pe ordinea de zi a ședinței proiectul de hotărâre privind alocarea a 67 milioane de lei pentru „Arena Națională”. Proiectul a fost exclus la inițiativa Nataliei Gavrilița. Prim-ministra a menționat atunci că va înainta un demers pentru a afla acțiunile întreprinse de Procuratura Generală pe marginea dosarului „Arena Națională”.

#Arena Nationala #bani #Chisinau #Ministerul Finantelor

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.