Comentatorul politic Ion Tăbârță califică drept previzibil trendul descendent din sondaje al Partidului Acțiune și Solidaritate. Potrivit lui Tăbârță, guvernarea nu reușește să se ridice la nivelul așteptărilor cetățenilor, totuși, deocamdat,ă nu poate fi vorba despre o dezamăgire totală a alegătorilor în guvernarea PAS. În același timp, sociologii care au făcut publice în această săptămână două sondaje de opinie, în cadrul cărora intenția de vot a cetățenilor este diferită, explică datele prin metodele diferite de intervievare a cetățenilor, notează IPN.

Potrivit sondajului realizat de iData, dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, PAS ar acumula 28,7%, PSRM – 14,9%, iar Partidul Șor – 10,8%. Datele iData sunt diferite de datele sondajului realizat în aceeași perioadă, pe aproximativ același eșantion, de către compania CBS-Research. Potrivit CBS-Research, PAS și BECS sunt la același nivel în intențiile de vot ale cetățenilor, adică 24,7%.

„Situația datelor pe care noi le-am colectat era foarte clară, PAS rămâne partidul principal din Republica Moldova, oamenii au cea mai mare încredere în Maia Sandu și nu s-a întâmplat ceva ieșit din comun ca brusc alt politician să iasă la rampă. Sunt anumite schimbări, dar este la nivelul politicienilor care sunt plasați după Maia Sandu. De exemplu, Igor Dodon este într-o scădere pe care noi o monitorizăm lună de lună. Se atestă o scădere în sondaje a PAS-ului, ea este lentă și se atestă din luna septembrie. PAS și acum are capacitatea să ia 50% din voturi, asta este evident”, a spus directorul iData, Mihai Bologan.

Comentatorul politic, Ion Tăbârță, spune că scăderea încrederii cetățenilor în actuala guvernare, reflectată și de sondajele de opinie este una firească și previzibilă.

„Descreșterea PAS este clară, au ridicat foarte mult ștacheta așteptărilor, iar acum este evident că guvernarea are probleme, s-a adăugat criza energetică, facturi majorate. În plus, rezultatul alegerilor din 11 iulie nu reprezintă bazinul natural, firesc, al PAS, la alegeri votează și diaspora, iar în măsurători ea nu este reflectată. În aceste condiții, trendul descendent al PAS este unul evident. Dar dacă ne uităm după dispoziția din societatea, încă nu putem vorbi despre o dezamăgire totală”, a spus Ion Tăbârță.

Vasile Cantarji, directorul companiei sociologice CBS- Research explică diferența dintre sondajul companiei sale și cel realizat de IData prin faptul că metodele de a pune întrebări cetățenilor au fost diferite. De asemenea, sociologul îi răspunde vicepreședintelui PAS, Olesea Stamate, care a calificat sondajul CBS-Research drept unul „desenat”.

„Noi am realizat sondajul prin interviuri față în față, cel prezentat de IData este realizat la telefon. Noi suntem obișnuiți cu atacuri din partea politicienilor. Politicienii noștri, din imaturitate politică, când nu sunt mulțumiți de felul cum arată în sondaje, atacă sondajele, dar nu încearcă să înțeleagă unde e problema lor. Au existat multe cazuri când politicienii, după atacuri la adresa sondajelor sau a presei, au obținut calificativul de „foști politicieni!. Olesea Stamate a uitat că am fost compania sociologică care și la ultimele parlamentare și la prezidențiale a prezis câștigătorul”, a spus Vasile Cantarji, CBS-Research.

Sondajul CBS – Research a fost realizat în perioada 4-15 decembrie, pe un eșantion de 1055 persoane și are o marjă de eroare de plus/minus 2,8%. Sondajul IData a fost realizat în perioada 12-19 decembrie, pe un eșantion de 1021 respondenți și are o marjă de eroare de plus/minus 3%.

#descreștere #PAS #sondaje

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.