Procedura de accedere în funcția de procuror general sau procuror-șef al procuraturilor specializate a fost modificată. În cadrul ședinței plenare de vineri, 24 decembrie, deputații au aprobat, în prima lectură, un PROIECT care prevede modificări la Legea cu privire la Procuratură.

Astfel, la funcția de procuror general sau de șef al procuraturilor specializate vor putea candida persoane care au o experiență profesională de zece ani în domeniul dreptului, acumulată atât în țară, cât și peste hotare.

„Propunerea respectivă urmărește aducerea în funcțiile nominalizate a persoanelor cu adevărat independente și cu o experiență profesională recunoscută atât în interiorul țării, cât și în afara ei”, a declarat președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate.

De asemenea, proiectul de lege prevede instituirea unei comisii independente, formată din persoane din afara sistemului, care să fie implicată în procedura de numire a procurorului-șef din cadrul procuraturilor specializate. Această Comisie va fi constituită din cinci membri – unul desemnat de Ministerul Justiției, unul de Președintele țării și trei membri desemnați de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Așadar, potrivit procedurii Comisia specială va organiza interviuri, va verifica integritatea candidaților și va transmite lista integrală a candidaților, cu punctajul și rezultatele evaluării, către Consiliul Superior al Procurorilor. CSP la fel poate să-și facă propria evaluare a dosarelor și, respectiv, să selecteze candidatul care urmează a fi înaintat procurorului general spre numire. Astfel, CSP este în drept să selecteze orice candidat admis la concurs, chiar dacă acesta nu a fost desemnat învingătorul concursului de către Comisia specială.

Totodată, acest proiect prevede și reglementarea modalității încetării funcției de interimat a procurorului general. Respectiv, la expirarea a 12 luni de la numirea procurorului general interimar, în cazul în care nu a fost desfășurat un concurs pentru numirea unui procuror general, CSP poate propune Președintelui țării un nou candidat, pentru exercitarea interimatului funcției.

Proiectul de lege a fost susținut cu votul a 54 de deputați.

#deputati #functie #lege #Procuratura

Uniunea Europeană ar putea încheia negocierile de aderare cu Muntenegru până la finalul acestui an și ar putea semna tratatul cu această țară în iunie 2027, a anunțat miercuri Comisia Europeană, transmite Reuters. Tratatul de aderare ar trebui apoi ratificat de toate cele 27 de state membre actuale, ceea ar putea permite ca aderarea efectivă a Muntenegrului să aibă loc în 2028.

“Pentru prima dată din 2011, când UE a încheiat negocierile de aderare cu Croația, UE se află în situația de a încheia, în curând, negocierile de aderare cu o altă țară candidată: Muntenegru”, a precizat executivul UE în raportul său anual privind politica de extindere.

“Acest lucru este o dovadă a eforturilor susținute ale Muntenegrului de a avansa pe calea europeană și de a implementa reformele necesare pentru a transforma aderarea la UE în realitate”, s-a mai menționat în document, adăugându-se că “se consideră că negocierile de aderare ar putea fi, în mod realist, încheiate până la sfârșitul anului 2026”.

Muntenegrul, o țară cu o populație de doar 630.000 de locuitori, își propune să devină al 28-lea membru al UE în 2028. Aderarea la blocul comunitar presupune ratificarea tratatului de aderare de către toate cele 27 de state membre actuale, potrivit sursei citate.

“În săptămânile și lunile următoare, va fi esențial ca Muntenegrul să își mențină atenția asupra finalizării pregătirilor pentru aderarea la UE, să continue reformele adoptate și să asigure un sprijin constant din partea tuturor partidelor politice pentru parcursul său european”, a mai subliniat Comisia Europeană.

Uniunea Europeană consideră Muntenegrul drept țara candidată cea mai apropiată de aderare, în timp ce Albania, Ucraina și Republica Moldova sunt, de asemenea, considerate a se afla în fruntea listei pentru aderare.

În evaluarea progreselor Albaniei, Comisia Europeană a declarat că “este nevoie de cooperare între partide și de un dialog incluziv și constructiv în Parlament și cu societatea civilă pentru a avansa în privința reformelor esențiale pentru UE, în special în contextul celor mai ample proteste de la tranziția democratică a țării”.

“Albania trebuie să continue să adopte reforme esențiale pentru a îndeplini criteriile necesare încheierii negocierilor în toate capitolele.

Acest lucru este important pentru ca Albania să își atingă obiectivul ambițios, dar realizabil, de a încheia negocierile până la sfârșitul anului 2027″, a adăugat Comisia, au mai notat jurnaliștii de la Reuters.