Un român a devenit primul om condamnat în Elveția pentru aruncarea în aer a unui bancomat. Pe lângă pedeapsa de 6 ani de închisoare, bărbatul a primit și o interdicție de a intra în țară timp de 10 ani, care se va aplica după executarea pedepsei.

Bancomatele elvețiene au fost atacate de peste 36 de ori în ultimii 2 ani, iar în majoritatea cazurilor autorii au scăpat și nu au mai fost prinși. Miercuri, autorul unui astfel de atac – cetățeanul român – a apărut pentru prima dată în fața Curții Penale Federale din Elveția și a fost condamnat.

În data de 12 decembrie 2019, în timpul nopții, doi cetățeni români au fixat un dispozitiv exploziv pe un bancomat aflat la parterul unei clădiri din orașul Sevelen și au declanșat o explozie puternică. Bancomatul a fost aruncat în aer, iar fațada clădirii a fost avariată. Autorii atacului au pus în pericol, cu bună știință, viața și integritatea a 30 de locuitori ai clădirii, precum și viața trecătorilor, a susținut procurorul elvețian. Daunele provocate s-au ridicat la peste 100.000 de franci.

Bancomatul a fost distrus în urma exploziei. Seiful s-a deformat, dar nu a cedat, iar atacatorii au luat banii găsiți în cutia superioară de bani, fugind cu aproximativ 126.000 de franci. Bărbatul condamnat miercuri a fost prins în iunie 2020 în Austria, iar apoi extrădat, existând pe numele lui un mandat internațional de arestare. Complicele său a fost capturat în Danemarca câteva zile mai târziu, pe 16 iunie 2020. Extrădarea lui în Elveția a fost aprobată, însă apoi amânată pentru a fi judecat în Danemarca, unde a fost și condamnat la mai mulți ani de închisoare în aprilie 2021.

#bancomat #Elvetia #roman

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.