Cu noua guvernare, veteranilor Ministerului Afacerilor Interne le este cu mult mai greu ca înainte, notează Asociația veteranilor și pensionarilor din Batalionul cu destinație specială al MAI. Reprezentanții Asociației cer audiență la președintele țării și la ministrul de interne. Dacă nu vor fi auziți, iau în calcul organizarea protestelor, scrie IPN.MD

Într-o conferință de presă la IPN, Valeriu Chicu, veteran, a spus că președinta „Maia Sandu este categoric împotriva veteranilor de război și împotriva cetățenilor”. Au existat tensiuni și pe timpul „regimului Plahotniuc”, dar nici acum nu e mai bine. „Noi credeam că o să fie ceva mai bun, dar nimic”, a spus veteranul.

Printre revendicările Asociației este „reanimarea” Legii 190 din 2003. Să fie format Consiliul președinților organizațiilor de veterani, iar Biroul pentru relații cu veteranii (din subordinea Cancelariei de Stat) să soluționeze problema legitimațiilor de tip nou pentru veterani.

Solidară cu veteranii, Aliona Boghiu, care s-a prezentat ca patriot al Republicii Moldova, a spus că este inadmisibil ca, în vremuri pașnice și democratice, veteranii să fie batjocoriți. Clasa politică, din 1991 și până astăzi, a făcut o crimă la adresa veteranilor, spune ea. După alegeri, veteranii au sperat că vor fi auziți, dar nu s-a întâmplat. Și noua conducere nu a făcut nimic pentru a le asigura o viață mai bună. Femeia spune că cei care nu-și onorează promisiunile, trebuie să-și depună mandatele și să plece.

Iurie Noroc, veteran, s-a adresat foștilor camarazi, să-și revendice drepturile insistent, împreună, pentru că au luptat în război, „nu sunt o oarecare cârdășie de persoane”.

În contextul declarării anului 2022, Anul recunoștinței față de veteranii de război, Nicolae Besedovschi, veteran, se întreabă despre ce recunoștință poate fi vorba când Legea cu privire la veterani este doar pe hârtie. El i-a îndemnat pe guvernanți „să se întoarcă cu fața la veterani”, măcar acum, la 30 de ani de independență a independența Republicii Moldova.

#IPN #veteranii de război #veteranii MAI

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.