După ce Tiraspolul a anunțat că va limita până în data de 30 iunie 2022 termenul de acțiune a Deciziei protocolare cu privire la unele măsuri de reglementare a problemelor legate de realizarea mecanismului din anul 2006, referitor la utilizarea terenurilor agricole, amplasate în raionul Dubăsari, după traseul Tiraspol-Camenca, Biroul politici de reintegrare a venit cu unele clarificări prin care acuză regimul separatist că ar fi luat această decizie din considerente pur politice.

Potrivit Biroului, motivul invocat de Tiraspol rezidă din pretinsa neexecutare de către Chișinău a prevederilor punctului 5 din Decizia protocolară menționată mai sus, care e compus din două elemente: restabilirea ,,Mecanismului din anul 2006” și asigurarea accesului la terenurile agricole, iar în cazul rezolvării acestei probleme, precum și informarea organelor competente ale Republicii Moldova despre anularea tuturor restricțiilor anterior impuse de către responsabilii din regiune pentru a fi examinată posibilitatea revizuirii în modul stabilit de lege a măsurilor procesuale dispuse în privința persoanelor culpabile.

„În legătură cu aceasta merită să reamintim că mecanismul de acces la terenuri a fost realizat parțial și cu intermitențe de către Tiraspol, și anume: nu a fost soluționată problema legată de terenurile proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale din raionul Dubăsari, în perioada 16 martie 2020-30 aprilie 2021 accesul la terenuri a fost condiționat de liste preventiv coordonate și nominal aprobate de așa-numite centre de criză locale, verificări amănunțite ale actelor și ale autovehiculelor cu destinație agricolă la trecerile prin posturi neautorizate de control cu solicitări de plăți nemotivate (de ex. pentru treceri zilnice repetate prin același perimetru, pentru utilizarea drumurilor regionale de către autocamioane cu masa totală mai mare de 18 tone etc.), obligarea fermierilor de a se conforma la noi reguli impuse de către administrația din orașul Dubăsari ș.a. Evoluțiile marcate pe dosarul fermierilor și atitudinea factorilor de la Tiraspol față de aceștia au fost mereu în vizorul autorităților naționale abilitate care au acționat în limitele prescrise de cadrul normativ în vigoare și de circumstanțele constatate, nefiind fixate situații de întreprindere a măsurilor în afara literei legii și din considerente politice.”, se arată într-un comunicat de presă al Biroului politici de reintegrare.

Astfel, Chișinăul anunță că, argumentul invocat de Tiraspol este „neîntemeiat și cu conotație pur politică”, mai ales că Decizia protocolară nu are stabilit un termen-limită de aplicabilitate, prin aceasta derogându-se de la angajamentul implementării durabile a înțelegerilor convenite, se vor încălca în mod repetat drepturile inalienabile ale fermierilor la proprietate, la libera circulație și principiile agreate în formatul de negocieri ,,5+2” – abținerea de la condiționalități preventive, îndeplinirea cu bună-credință a angajamentelor agreate etc.

Totodată, Biroul afirmă că, anterior, până la 1 august 2018, data reluării accesului la terenuri pentru fermierii documentați conform ,,Mecanismului din anul 2006”, în rezultatul pierderilor suportate de către proprietarii și posesorii loturilor de pământ din raionul Dubăsari, urmare a blocajelor create intenționat de către Tiraspol la prelucrarea acestora, Guvernul Republicii Moldova a achitat compensații parțiale și plăți de suport în valoare de aproape 52 de milioane de lei.

„Invităm Tiraspolul să revină la masa dialogului constructiv și consecutiv, axat pe implementarea durabilă a angajamentelor asumate, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, precum și să se excludă tacticile cu caracter unilateral și de impunere a condiționărilor inadmisibile”, este îndemnul Chișinăului.

Amintim că, aceasta nu este singura „piedică” a Tiraspolului. Recent, așa numitele organe de conducere ale Transnistriei au interzis temporar eliberarea plăcuțelor neutre de înmatriculare, pe motiv că, autoritățile de la Chișinău ar bloca intenționat activitatea economică a regiunii prin interzicerea intrării camioanelor. În realitatea situația este cu totul de altă natură. Potrivit Chișinăului, la 22 decembrie, prin postul vamal intern din Căușeni, un camion a încercat să ducă în regiunea separatistă un lot de plăcuțe de înmatriculare cu simbolul regiunii nerecunoscute la nivel internațional.

În camion se aflau și plăcuțe neutre de înmatriculare, pentru care autoritățile au permis trecerea în stânga Nistrului. În acest sens, Chișinăul a îndemnat Tiraspolul să revină la prevederile pe care le-a avut încheiate în anul 2018, adică să elibereze în regim normal plăcuțele neutre pentru solicitanții din regiune.

#Chisinau #fermierei #terenuri agricole #Tiraspol

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.