Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a efectuat bilanțul activităților realizate și obiectivele pentru anul 2022. În acest sens, într-un comunicat de presă al instituției se arată că politica externă a Republicii Moldova în anul 2021 a avut un format 4D: Dezizolare. Dezvoltare europeană. Dialog. Diasporă.

„Sunt bucuros de faptul că în acest an țara noastră s-a regăsit pe un drum ferm spre Uniunea Europeană. Am promovat cu echipa de la Guvern și minister o politică externă activă, orientată să scoată Moldova din izolare internațională care să ofere țării noastre un context calm și stabil pentru reforme și integrare europeană, restabilirea dialogului firesc cu prietenii noștri în exterior și susținerea temerară a diasporei.” – a spus vicepremierul Nicu Popescu.

Oficialul s-a întâlnit și a stabilit contactul direct cu omologii din 17 state membre ale Uniunii Europene: România, Franța, Polonia, Grecia, Austria, Letonia, Lituania, Estonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Cipru, Danemarca, Portugalia și Ungaria. Fiecare astfel de întrevedere a permis să promovăm interesele Republicii Moldova în plan politic, economic și de securitate.

În acest an, a fost deblocată finanțarea externă pentru Republica Moldova. 285 de milioane de euro este doar valoarea acordurilor financiare confirmate în marja participării la cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic. Aceste fonduri, de rând cu altă asistență generoasă parvenită de la partenerii europeni vor transforma în anii următori comunitățile locale, drumurile, spitalele, școlile noastre. Semnarea acestor documente la summit denotă deschiderea partenerilor europeni și reconfirmă beneficiile cursului de integrare europeană.

Republica Moldova cooperează mai strâns cu statele din Trio Asociat (Georgia și Ucraina), dar și în plan bilateral am fortificat dialogul cu Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, Turcia, Norvegia, Azerbaidjan, Kazahstan, Emiratele Arabe Unite și Republica Kârgâză. Au fost valorificate oportunitățile de dialog cu oficialii de nivel înalt ai organizațiilor regionale și internaționale: Consiliul Europei, NATO, ONU, OSCE, GUAM și OCEMN.În această perioadă au fost semnate: Acordul interguvernamental moldo-lituanian cu privire la conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere și Acordul în domeniul securității sociale cu Grecia care oferă cetățenilor noștri care au muncit în Republica Elenă să beneficiez

e de pensie în acest stat. La fel, permisele de conducere eliberate în Moldova și Germania vor putea fi recunoscute reciproc cu omologarea examenului teoretic urmând ca examenul practic să fie susținut în mod obligatoriu.

„Promovăm consecvent diminuarea costurilor la roaming este un subiect în atenție pe care îl abordez la fiecare întrevedere purtată cu omologii mei din străinătate. Vom promova și negocia acest tip de documente și cu alte țări unde locuiesc cetățenii noștri.” – declarat ministrul Nicu Popescu.

În anul 2022 o prioritate a diplomației Republicii Moldova o va reprezenta intensificarea diplomației economice pentru a valorifica potențialul acesteia în promovarea produselor fabricate în Moldova, sporirea numărului de turiști și atragerea investițiilor pentru a crea locuri de muncă acasă.

#bilant #MAEIE

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.