Din 1 ianuarie, se modifică itinerarul rutei municipale nr. 121, „Satul Bubuieci- orașul Chișinău”. O dispoziție în acest sens a fost semnată de viceprimarul capitalei, Ilie Ceban.

Microbuzele de pe ruta nr. 121 vor porni în raza comunei Bubuieci de pe strada T. Bubuiog, continuând deplasarea pe străzile Frunze, Ștefan cel Mare, iar în raza urbei – pe străzile Uzinelor, Voluntarilor, Meșterul Manole, Alecu Russo – până la bulevardul Moscovei.

Returul va fi: în raza orașului Chișinău – pe străzile Alecu Russo, Meșterul Manole, Voluntarilor și Uzinelor. În raza comunei Bubuieci microbuzele vor circula pe străzile Ștefan cel Mare, Frunze și T. Bubuiog.

Stația terminus în comuna Bubuieci va fi pe strada Ștefan cel Mare.

#Bubuieci #microbuz

Valul de căldură și seceta prelungită au redus considerabil resursele de apă si au compromis culturile agricole in toata Europa. Fermierii francezi avertizează că pierderile se ridică la miliarde de euro, iar efectele ar putea pune presiune atât pe producția de alimente, cât și pe economia europeană, scrie tvrinfo.ro.

Peste 70 la sută din teritoriul Franţei este afectat de secetă. Fermierii se plâng că recoltele sunt mult sub aşteptări ori s-au uscat complet. Guvernul promite despăgubiri și un plan de sprijin pentru sectorul agricol.

În Olanda, fermierii nu mai au voie să folosească apa din râuri și canale pentru irigații, într-un moment în care seceta a devenit critică.

Și în Regatul Unitefectele secetei sunt tot mai vizibile, după cea mai uscată lună iulie înregistrată din 1836 încoace. Milioane de oameni se confruntă cu restricții privind consumul de apă, iar în estul Londrei și în Essex, mii de locuinţe au rămas temporar fără apă la robinet, după ce temperaturile extreme au avariat reţeaua de alimentare.

În Bosnia și Herțegovina, culturile de porumb sunt grav afectate de caniculă şi lipsa precipitaţiilor. Fermierii estimează că recolta ar putea fi cu până la 70 la sută mai mică decât în mod normal.

Potrivit specialiştilor, anul acesta, valurile de căldură și seceta ar putea reduce produsul intern brut al Uniunii Europene cu aproximativ 180 de miliarde de euro.