Deși, inițial s-a crezut că nouă tulpină de coronavirus este într-o anumită măsură benefică pentru că poate funcționa ca un fel de vaccin și oamenii care o contactează trec relativ ușor prin boală și obțin imunitate, ulterior s-a constatat că nu este adevărat și că pericolele generate de Omicron sunt mari. De asemenea, faptul că mutațiile virusului sunt atât de rapide și dificil de urmărit ridică noi semne de întrebare privind durata acestui nou val pandemic, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Noua tulpină Omicron: moștenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?”, organizată de Agenția de presă IPN.

„Un val de pandemie durează aproximativ jumătate de an, iar în țările dezvoltate, unde intensitatea comunicării este foarte înaltă, iar nivelul de urbanizare atinge peste 70%, aceste valuri se răspândesc relativ repede. În această parte a lumii, în care trăim noi, noul val pandemic vine cu o întârziere de 2-3 luni. În Europa valul Delta a început să se dezvolte activ în mai anul curent, atunci în România și în Republica Moldova erau înregistrate câteva zeci de cazuri noi de contaminări pe zi, dar situația s-a înrăutățit mai târziu. Aceeași situație ne așteaptă și în privința variantei Omicron, doar că această nouă tulpină este mult mai contagioasă, astfel că după sărbătorile de iarnă noul val pandemic va veni și în Republica Moldova”, a explicat Igor Boțan.

Potrivit expertului, la capitolul restricții anti-epidemice, Moldova se află la mijlocul statelor europene.

„Odată cu răspândirea Omicron-ului, autoritățile trebuie să se gândească la înăsprirea acestor restricții, în caz contrar, sistemul medical ar putea să nu reziste acestui nou val pandemic. Din punct de vedere al drepturilor omului, Moldova urmează întocmai jurisprudența CEDO privind asigurarea drepturilor omului pe timp de pandemie, dar și în privința vaccinării. O hotărâre a Curții Constituționale din toamna anului curent stipulează că accesul la justiție prin ședințe de judecată în regim Zoom este corectă și nu se încalcă drepturile omului. Trebuie să ne adaptăm și să ascultăm sfaturile medicilor, altă soluție nu există”, a spus Igor Boțan.

În opinia lui, autoritățile moldovenești reacționează adecvat la noul val pandemic.

„Acum, când valul IV a intrat în declin, Ministerul Sănătății a publicat cea de-a șasea ediție a protocolului, utilizat pentru tratamentul COVID-19. Eu cred că varianta Omicron, care intră pe pantă de creștere în Europa și în America, va fi studiată și autoritățile din Moldova vor modifica la timp protocolul pentru tratamentul COVID-19. Totodată, cetățenii care nu sunt vaccinați sau cei care au certificate false de vaccinare trebuie tratați într-o manieră prietenoasă, astfel încât acești pacienți să nu se izoleze și, dacă au probleme de sănătate, să se adreseze medicului la timp, pentru că aceasta este singura cale pentru vindecarea acestor oameni și de a nu permite răspândirea noului val al COVID-19. Moldova trebuie să preia practica unor state europene, cum este Germania, care a aplicat amenzi usturătoare celor ce au eliberat certificate false de vaccinare”, a relevat Igor Boțan.

Expertul a mai spus că, potrivit Planului de acțiuni al Guvernului, în 2022 se preconizează atingerea unei rate de imunizare de doar 50%, iar acesta e un semnal că Executivul ar ceda în fața neîncrederii cetățenilor în vaccinare.

„Trebuie să pregătim și societatea, și spitalele, pentru cel de-al cincilea val pandemic. Valul IV, Delta, a început în Moldova în august, în perioada vacanțelor, când concetățenii noștri, veniți preponderant din Italia, Rusia, au fost depistați cu COVID-19, potrivit statisticilor oficiale. E nevoie de măsuri în ansamblu, pentru a nu permite ca acest nou val să ia amploare fără precedent”, a atenționat Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema: „Noua tulpină Omicron: moștenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?” este ediția a 220-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.

#Igor Boțan #Tulpina Omicron #Valul IV

Femeile din Republica Moldova sunt mai implicate decât bărbații în îngrijirea copiilor, iar diferența se menține atât în cazul cuplurilor, cât și al părinților singuri. Aproape 20% dintre femei participă la astfel de activități, comparativ cu 12,3% dintre bărbați. Datele Biroului Național de Statistică arată că responsabilitatea îngrijirii familiei continuă să fie distribuită inegal.

Potrivit cercetării privind utilizarea timpului în anul 2025, rata de participare a populației la activitățile neplătite de îngrijire a membrilor familiei și gospodăriei a fost de 17,8%. În cazul femeilor, indicatorul ajunge la 21,4%, în timp ce în rândul bărbaților este de 13,6%.

Cea mai răspândită activitate este îngrijirea copiilor, la care participă 16,3% din populație. Femeile sunt implicate de 1,6 ori mai mult decât bărbații, iar diferențele se observă și în funcție de mediul de reședință: 20,1% dintre locuitorii orașelor au grijă de copii, comparativ cu 12,9% dintre cei de la sate.

Diferența este vizibilă și în familiile cu copii minori. În cazul cuplurilor care au copii sub 18 ani, rata de participare a femeilor la îngrijirea acestora este de 47,1%, față de 33,1% în cazul bărbaților. În familiile monoparentale, indicatorul ajunge la 40,9% pentru femei și 21,2% pentru bărbați.

Cei mai implicați în îngrijirea copiilor sunt adulții tineri. Aproape 45% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani participă la astfel de activități, urmați de cei din grupa de vârstă 35–44 de ani, cu 32,3%.

În medie, persoanele care desfășoară activități de îngrijire ca ocupație principală alocă acestora 2,2 ore pe zi. Femeile dedică 2,3 ore, iar bărbații – două ore. Îngrijirea adulților din familie este mult mai puțin răspândită, însă, atunci când este necesară, femeile îi acordă cu o oră mai mult pe zi decât bărbații.

Un alt aspect interesant ține de activitățile secundare. Deși sunt desfășurate în paralel cu alte ocupații principale, acestea presupun și mai mult timp. Persoanele implicate în astfel de activități alocă îngrijirii, în medie, 4,5 ore pe zi. În cazul femeilor și al locuitorilor din mediul urban, timpul ajunge la 4,7 ore.

Cercetarea mai arată că îngrijirea copiilor nu ia pauză în weekend pentru femei: acestea dedică activităților respective aproximativ 2,2 ore în zilele lucrătoare și 2,3 ore în zilele de odihnă.