O eventuală invazie a Rusiei în Ucraina, după ce Kremlinul și-a dislocat soldați și tehnică militară la graniță, pune pe jar autoritățile de la Chișinău. Un conflict militar va afecta Republica Moldova și va destabiliza puternic regiunea. Despre asta a vorbit președinta Maia Sandu, potrivit IPN, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV Chișinău, ediția de luni seară, 27 decembrie curent. În același timp, nu intenționează să se întâlnească cu așa-zisul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnosleski.

„Este o problemă mai mare decât Republica Molodva și rezolvarea ei depășește capacitatea noastră. Sunt implicate cele mai importante forțe și instituții în căutarea unor soluții pașnice. Urmărim ce se întâmplă, avem mecanisme de colectare a informațiilor, avem niște protocoale pe care le actualizăm pentru fiecare situația în parte, dar în caz de acțiuni militare, asta ne va afecta și va fi o situație gravă pentru toți cei din regiune. Sperăm să nu se ajungă acolo, contăm pe acțiunile diplomatice ale Occidentului și Rusiei”, a declarat Maia Sandu cu referire la tensiunile dintre Rusia și Ucraina.

Totodată, șefa statului a explicat că nu are programată vreo întrevedere cu Vadim Krasnoselski, deși recent acesta a publicat o scrisoare prin care solicită una pentru a discuta „bazele reglementării transnistrene”.

„Nu am văzut nicio scrisoare, nu am planificată nicio discuție sau întâlnire cu Krasnoselski. Toate discuțiile pe care le avem în contextul rezolvării anumitor probleme se fac prin intermediul Biroului de reintegrare. Nu văd necesitatea unei întâlniri”, a afirmat Maia Sandu.

Maia Sandu nu a ezitat să critice participarea ambasadorului rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, la așa-zisa „inaugurare” a liderului separatist, în condițiile în care Republica Moldova nu recunoaște și califică drept nule alegerile prezidențiale desfășurate în stânga Nistrului.

„Este un gest neprietenos. Ministerul de Externe a solicitat tuturor ambasadelor să nu trimită observatori. Cei care au fost identificați ca potențiali observatori au fost trimiși acasă de la Aeroport. Soluția diferendului transnistrean trebuie să fie elaborată în interiorul țării, nu în afară, această soluție trebuie să fie susținută de toate forțele și de cetățeni, pentru această soluție trebuie să existe și sprijin extern, pentru că aceasta este realitatea geopolitică în care suntem”, a spus Sandu.

Amintim că, recent, liderul separatist, de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a expediat o scrisoare Chișinăului prin care a solicitat reluarea dialogului pe filiera conflictului generat de structurile secesioniste din regiune.

#întrevedere #Maia Sandu #Vadim Krasnoselski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.