OrheiLand și-a deschis porțile pentru vizitatorii care doresc să efectueze excursii în cel mai mare parc de distracții din Republica Moldova, construit la inițiativa lui Ilan Șor. Astfel, în a doua zi a anului 2022, peste 3000 de copii și părinți, din mai multe localități din țară, au mers la OrheiLand să se bucure de atmosfera de poveste și să se distreze în cel mai frumos parc din țară, unde totul este gratuit.

Marian Nicolai, administratorul parcului de distracții OrheiLand, susține că a primit solicitări din partea mai multor doritori de a efectua, în următoarea perioadă, excursii în parcul de distracții.

„Am fost informat de către primari, directori ai instituțiilor de învățământ și persoane fizice, din mai multe localități din țară, că vor să profite la maximum de vacanța de iarnă a copiilor și că intenționează să viziteze parcul OrheiLand. Nouă nu ne rămâne decât să-i așteptăm cu brațele deschise pe toți cei care vor să se bucure de atmosfera de poveste, pe care am creat-o aici, astfel încât fiecare copil și adult să simtă feeria sărbătorilor de iarnă”, a menționat Marian Nicolai.

Administratorul parcului de distracții OrheiLand reiterează că atât accesul în parc, cât și la toate echipamentele de distracție, amenajate pe teritoriul parcului, este gratuit pentru toți vizitatorii. Și asta deoarece așa a fost gândit din start conceptul parcului OrheiLand. Mai mult, pentru copii au fost pregătite și alte surprize.

„Începând cu ora 12:00 și până la 20:00, toți copiii sunt așteptați la căsuța lui Moș Crăciun, de pe teritoriul Orheiland, acolo unde pot sta de vorbă cu moșul, recita poezii, cânta colinde, iar în schimb sunt răsplătiți cu daruri”, a adăugat administratorul parcului de distracții OrheiLand, Marian Nicolai.

Atmosfera de la OrheiLand este una de basm. Îmbrăcat cu straie de sărbătoare, decorat cu perdele de lumini și decorațiuni care mai de care, municipiul Orhei și parcul OrheiLand îi așteaptă cu drag pe vizitatori zilnic, între orele 10:00 și 20:00.

Copiii și părinții pot petrece clipe minunate împreună, se pot plimba și face fotografii lângă bradul impunător, care atrage toate privirile.

Atât cei mici, cât și adulții amatori de senzații tari își pot lua doza de adrenalină la echipamentele de distracție și patinoarul de pe teritoriul parcului, unde totul este gratuit. Mai exact, este vorba despre carusele, tobogane, Rollercoaster, Star Tower, patinoar, care îi atrag ca niște magneți atât pe copii, cât și pe adulți.

De asemenea, vizitatorii se pot delecta cu mai multe bunătăți și produse tradiționale de sezon la cel mai mare Târg de Crăciun, care, de asemenea, se află pe teritoriul OrheiLand.

Startul sezonului de iarnă de la OrheiLand a fost dat în 25 decembrie, de Crăciunul pe stil nou. Tot atunci s-a deschis și cel mai mare și mai frumos Târg de Crăciun, care a atras peste 25 de mii de vizitatori.

Cel mai mare parc de distracții din Moldova, OrheiLand, a fost inaugurat în 1 iunie 2018, fiind unul din cele mai populare proiecte lansate la inițiativa primarului orașului Orhei de atunci, deputatul Ilan Șor. Liderul Partidului „ȘOR” a spus de mai multe ori că este mândru că a reușit să transforme orașul Orhei într-un loc al familiei și copilăriei fericite.

Din 2018 și până în toamna anului trecut, OrheiLand a fost vizitat de peste 2,5 milioane de oameni atât din țara noastră, cât și din străinătate.

#Ilan Șor #OrheiLand

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.