Germania a numit primul comisar dedicat problemelor legate de comunitatea LGBTQ. Sven Lehmann de la partidul Verzilor a fost numit de noul Guvern de la Berlin pentru a ajuta țara „să devină una pionieră în lupta împotriva discriminării”.

Deputatul, în vârstă de 42 de ani, va fi responsabil cu pregătirea unui „plan național de acțiune” pentru promovarea acceptării și protejarea diversității, potrivit Ministerului Federal pentru Familie.

Lehmann va prelua postul ca parte a noului guvern de coaliție condus de cancelarul social-democrat Olaf Scholz.

Anterior, deputatul Verzilor a fost purtător de cuvânt al partidului pe probleme legate de comunitatea LGBTQ în Bundestag-ul Germaniei între 2018 și 2021. Circumscripția sa din Köln găzduiește, de asemenea, una dintre cele mai mari comunități LGBTQ din țară.

„Protecția persoanelor din cauza identității lor sexuale și de gen trebuie să fie garantată în Legea fundamentală (Constituția Germaniei)”, a declarat Lehmann după numire, adăugând că „drepturile fundamentale ale persoanelor trans, inter și non-binare trebuie în cele din urmă să fie pe deplin aplicate”. „Toată lumea ar trebui să poată trăi liber, în siguranță și cu drepturi egale”, a adăugat acesta.

Noua poziție de delegat ministerial a fost salutată de o serie de grupuri și organizații LGBTQ din Germania, inclusiv Lesbian and Gay Association (LSVD).

Lehmann trebuie să devină „forța motrice a guvernului pentru a implementa proiectele politice legate de comunitatea LGBTQ promise în acordul de coaliție”, a declarat Henny Engels, care face parte din consiliul LSVD, pentru Deutsche Welle.

„În acest moment, ar trebui să se străduiască urgent să se asigure că persoanele LGBTQ+ sunt incluse în mod explicit în programul de admitere pentru refugiații din Afganistan, care a fost prezentat recent de ministrul de externe Annalena Baerbock”, a adăugat Engels.

De altfel, două femei transgender, Tessa Ganserer și Nyke Slawik, au fost alese ca deputate în cel mai divers parlament al Germaniei de până acum, după alegerile din septembrie anul trecut.

Coaliția condusă de Olaf Scholz promite reforme

Societatea Germană pentru Identitate Trans și Intersexualitate (DGTI) a declarat că așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu Lehmann pentru „o lume mai bună pentru toți oamenii trans, inter și non-binari”.

În ultimii ani, în Germania, au fost inițiate unele schimbări în această zonă a egalității și diversității, care acum pot fi aduse la bun sfârșit, a comunicat public DGTI. Din punctul de vedere al DGTI, aceasta include, mai presus de toate, abolirea „legii transsexualilor” și adoptarea unei „noi legislații privind autodeterminarea”.

În 2018, Germania a devenit una dintre puținele țări din lume care a recunoscut oficial existența a mai mult de două genuri, intruducând o a treia opțiune, „diversă”, pe lângă „masculin” și „feminin”.

În acordul de coaliție al noului guvern federal, cele trei partide de guvernământ au promis reforme majore pentru drepturile comunității LGBTQ+, inclusiv încetarea restricțiilor privind donarea de sânge de către bărbații gay, precum și modificări legale pentru a le permite persoanelor trans să-și determine propriul gen.

Coaliția dorește, totodată, să facă ca îngrijirea medicală legată de tranziție să fie acoperită integral de asigurările de sănătate și intenționează să creeze un fond de compensare pentru persoanele trans și intersexuale care au fost afectate de legislația anterioară, care includea sterilizarea forțată.

Crearea unui astfel de fond de compensare ar face ca Germania să calce pe urmele vecinilor europeni, Suedia și Olanda.

Ulle Schauws, membră a legislativului federal de la Berlin, a spus că, deși Germania rămâne în urma multor țări în ceea ce privește drepturile persoanelor LGBTQ, noul guvern condus de Olaf Scholz poate să dea un exemplu pentru societățile care se află și mai în urmă în ceea ce privește tratarea problemelor comunității LBGTQ.

„Noua coaliție are sarcina de a se asigura că persoanele din comunitatea LGBTQ+ sunt în sfârșit luate în serios și realitățile diverselor familii se reflectă în legile noastre, astfel încât acestea să poată trăi fără discriminare”, a mai spus Schauws.

#comisar #Germania #LGBTQ

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.