Autoritățile din sănătate vor să reglementeze vârsta până la care părinții pot insista să fie lăsați la spital alături de copii. Într-un proiect de hotărâre pentru modificarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, se propune vârsta de 10 ani, iar pentru copiii cu dizabilitate sau grav bolnavi – 18 ani.

Astfel, urmează să fie asigurată spitalizarea împreună cu mama, tata sau tutorele, alți membri de familie, bunicul sau bunica pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 10 ani. De asemenea, pentru îngrijirea copilului care suferă de maladie oncologică, a copilului cu dizabilitate sau care este grav bolnav (cu aviz medical de îngrijire suplimentară) – până la vârsta de 18 ani.

Totodată, va fi asigurată spitalizarea împreună cu asistentul personal al persoanelor cu dizabilități intelectuale și persoanelor cu dizabilități locomotorii severe.

Prin același proiect se propune includerea în Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală a precizării privind prescrierea de către medicul de familie, prin bilet de trimitere, a serviciilor de înaltă performanță pentru confirmarea, infirmarea sau diferenţierea diagnosticului în scop profilactic, de tratament și supraveghere, inclusiv de reabilitare.

Volumul serviciilor medicale la nivel de asistență medicală specializată de ambulator se propune să fie completat cu servicii de confecționare și instalare a protezelor oro-maxilo-faciale individuale și protezelor oculare pacienților cu anoftalmie, defect parțial sau total al globului ocular, indiferent de etiologie, de către medicii oncologi, inclusiv pentru pacienții cu defectele regiunii capului și gâtului pe motiv de tumori.

#copil #proiect #spital

Scurgerea de date personale, care vizează aproximativ 750 mii de de IDNP-uri din Republica Moldova, ar putea deveni o armă în mâinile escrocilor. Deși informațiile compromise nu permit, în mod direct, golirea conturilor bancare sau transferul proprietăților, acestea pot fi utilizate pentru înșelătorii telefonice și fraude financiare, a avertizat șeful Centrului de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu la o emisiune de la Moldova 1.

Potrivit oficialului, incidentul cibernetic a vizat un volum mare de date de identificare, însă nu toate cele aproximativ 750.000 de înregistrări conțin și alte informații personale, precum certificate medicale, certificate de căsătorie sau documente asociate serviciilor publice.

„Pe lângă aceste 750 de mii de IDNP-uri sustrase, au fost, desigur, și servicii conectate la ele, de exemplu certificat medical sau certificat de căsătorie sau alte informații, dar nu vorbim despre aceeași cifră. Sunt mult mai mici aceste cifre unde s-a sustras mai mult decât doar IDNP-ul”, a declarat Sergiu Diaconu.

Șeful Centrului de Management al Crizelor susține că principalul pericol îl reprezintă utilizarea informațiilor compromise pentru manipularea cetățenilor. Escrocii ar putea telefona victimelor, prezentându-se drept angajați ai băncilor sau ai instituțiilor publice, și ar putea invoca date personale reale pentru a câștiga încrederea interlocutorilor.

„Dacă cineva te sună și ți se adresează pe nume și prenume și îți mai dă unul sau două detalii pe care ar trebui să le cunoască, clar că ai mai multă încredere și atunci poți divulga date dintre acelea care sunt deja periculoase”, a explicat oficialul.

În asemenea situații, cetățenii riscă să ofere voluntar informații bancare confidențiale, parole sau coduri de confirmare, care ulterior pot fi utilizate pentru sustragerea banilor din conturi.

Diaconu a încercat să liniștească populația și a precizat că simpla deținere a unui IDNP nu permite efectuarea tranzacțiilor bancare sau schimbarea proprietarului unui automobil ori al unui apartament.

„Cu aceste date nu poți procesa cardurile bancare, cu aceste date nu poți transcrie mașina de pe un cetățean pe altul sau apartamentul. Financiar, suntem destul de safe”, a afirmat șeful Centrului de Management al Crizelor.

Totuși, asigurările oficialului nu exclud riscul unor fraude ulterioare. Informațiile personale ajunse în posesia infractorilor pot fi combinate cu alte date sau utilizate în tentative de înșelăciune, în special prin apeluri telefonice, mesaje și e-mailuri frauduloase.

În urma incidentului, autoritățile au anunțat măsuri pentru remedierea vulnerabilităților informatice, securizarea serviciilor digitale și prevenirea unor atacuri similare.

Cetățenii sunt îndemnați să nu divulge datele cardurilor bancare, parolele, codurile de autentificare sau alte informații confidențiale, indiferent cât de convingător pare interlocutorul.