Agricultorii din nordul țării bat alarma. Gerul din ultimele zile ar putea compromite rapița și grâul de toamnă. Potrivit unora, grâul a fost afectat în proporție de 30 la sută pe unele câmpuri, iar fermierii așteaptă ca temperaturile să crească pentru a vedea care vor fi pierderile.

Sergiu Zubic din satul Egorovca, raionul Fălești cultivă anul 243 de hectare de cerealiere. În toamnă, agricultorul a semănat 73 de hectare din grâu. Gerurile din această iarnă și seceta din toamnă au compromis cultura fermierului, scrie tvn.md.

„Ideea este că toamna grâul nu a crescut suficient. La momentul actual, el deja trebuie să aibă 5-10 cm crescut. Dar din cauza secetei avem foarte multe semințe oprite din dezvoltare. A fost umezeală, sămânța a început să crească, iar din cauza secetei s-a uscat fără să crească”, spune Sergiu Zubic.

Agentul economic speră ca măcar 40% din plante să supraviețuiască.

„În restul totul o să vedem primăvara, în dependență de primăvară. Dacă am fi avut măcar puțină zăpadă. Toți agricultorii știu că sub pernuța de zăpadă grâul se dezvoltă foarte bine. Dar gerurile puternice au făcut ca sămânța să înghețe tare”, a mai adăugat el.

Serghei Ivanov din satul Pîrlița, raionul Fălești, gestionează peste 750 de hectare de teren agricol. Fermierul spune că gerul din ultimele zile a prejudiciat culturile de toamnă, cel mai mult fiind afectată rapița.

„Nu o să fie așa cum ne așteptam noi, ca în agricultură sunt probleme mari, asta e riscul mare. Astăzi a fost a doua seară cu -10, deja intră în grad mare de risc, dacă vine încă o zi consecutivă cu așa temperaturi situația va deveni din ce în ce mai gravă”, a declarat Serghei Ivanov.

Agricultorul spune că pentru ca plantele să-și revină va fi nevoie să le dea mai multe substanțe hrănitoare, doar că prețurile mari la produsele fitosanitare va crește substanțial costul acestei culturi.

„Din cauza faptului că a fost secetă, rapița nu s-a dezvoltat, nu a ajuns peste tot la stadiul de opt frunze. Dacă până acum ridicam cumva roada stimulând-o cu îngrășăminte, anul acesta la cât costă îngrășămintele nu se merită, mergem mai mult la voia domnului, mergem pe tehnologia minimală care vă dați seama că nu dă randament maxim”, a menționat Serghei Ivanov.

Potrivit datelor oferite de Serviciul Hidrometeorologic de Stat în noaptea de joi se vor înregistra până la -11 grade Celsius, iar în următoarele zile vremea se va încălzi.

#ger #grau #iarna #rapiță

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică achită aproximativ 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului în care își desfășoară activitatea. Directorul ANRE, Alexei Taran, spune că instituția încearcă de mai mulți ani să identifice un spațiu care să facă parte din patrimoniul public, pentru a reduce astfel cheltuielile și pentru ca banii achitați pentru chirie să ajungă în bugetul statului.

Taran susține că, începând din 2019, Agenția a solicitat în repetate rânduri Agenției Proprietății Publice să identifice o clădire din patrimoniul public care ar putea fi utilizată de ANRE.

„Orice instituție, companie, ca să funcționeze are nevoie de un sediu. Agenția nu a avut niciodată sediu, întotdeauna am închiriat. Din anul 2019, în fiecare an, scriem demersuri către APP și Cancelaria de Stat pentru a ne da o ofertă de clădiri care sunt patrimoniu public. Ca să putem veni într-o clădire care este proprietatea statului și să achităm chirie, dar s-o achităm la stat”, a explicat directorul ANRE, Alexei Taran, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Taran afirmă că, în pofida solicitărilor făcute în ultimii ani, până acum nu a fost identificată o clădire potrivită.

„Este un subiect care deja se discută și la nivel de prim-ministru. Clădirea unde stăm astăzi s-a identificat în procedură competitivă, la prețul cel mai mic. Mobila este din edificiul vechi, are 15-20 de ani”, a punctat directorul ANRE.

Alexei Taran a confirmat că ANRE achită 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului, menționând că valoarea chiriei este calculată în funcție de suprafață și de costul unui metru pătrat.

„Prețul e în jur de 30 de mii de euro și are la bază suprafața și costul per metru pătrat. Prețul oricum este mult sub zona în care ne aflăm pentru că au fost negocieri”, a precizat Alexei Taran.