Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Unul din reținuții în dosarul „Primăria Durlești” cooperează! Să fie Costiuc? Procurorii au deschis cortina

14 Ian. 2022, 11:24
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
14 Ian. 2022, 11:24 // Societate //  Realitatea.md

Procurorii anticorupție au înaintat învinuirile „celor trei reținuți” în dosarul denumit generic „Primăria Durlești”. Despre asta aflăm într-un comunicat de presă emis în dimineața de vineri, 14 ianuarie curent. Cei trei reținuți sunt fostul deputat PDM și consilier municipal Veaceslav Nedelea; președintele Partidului „Democrația Acasă”, activistul Vasile Costiuc și o persoană mai puțin cunoscută spațiului public pe nume Elena Baraboi.

Aceștia sunt învinuiți de abuz în serviciu și spălare de bani, manifestate prin organizarea și coparticiparea la realizarea schemei de înstrăinare a unor loturi de pământ ale primăriei Durlești, în interesul unui grup organizat.

„Unul dintre reținuți, activând în calitate de primar interimar, ar fi avut rolul de organizator al grupului, alături de alți funcționari, care ar fi pus în aplicare procedura de repartizare a terenurilor”, dezvăluie procurorii.

Cel mai probabil acesta ar fi fost Veaceslav Nedelea.

„Alți doi învinuiți ar fi făcut parte din a doua verigă a grupului – de intermediari. Rolul acestora a constat în încheierea contractelor fictive de vînzare-cumpărare a terenurilor, întocmirea procurilor pe numele celorlalți membri a grupului criminal pentru înstrăinarea ulterioară și obținerea beneficiului material”, mai spun procurorii.

Aici nu avem decât să deducem că ar fi vorba despre Vasile Costiuc și Elena Baraboi. Prin urmare, ei ar fi intrat illegal în posesia mai multor terenuri, la prețuri derizorii (300 -1600 de lei lotul), nefiind în listele benificiarilor, ar fi făcut procuri generale pe numele unuia din organizatorii schemei, care ulterior le-a înstrăinat terțelor persoane, urmărind obținerea de foloase materiale și deghizarea originii ilicite a bunurilor, în detrimentul bugetului administrației locale.

Urmare acţiunilor ilegale, administraţia publică locală a oraşului Durleşti a fost deposedată de 25 terenuri cu suprafaţa totală de 1,7613 ha în valoare de aproximativ 7 750 751 lei.

„Dosarul în care figurează cei trei învinuiți și acțiunile desfășurate de procurori și CNA în această cauză au fost inițiate în 2021.  Acțiunile infracționale au început din anul 2005, iar ultima tranzacție de vânzare-cumpărare a terenurilor a fost realizată în anul 2019, ca finalizare a acțiunilor criminale, realizate de grupul menționat”, au conchis procurorii.

Mai mult, din același comunicat de presă, am aflat că Elena Baraboi „cooperează cu organul de urmărire penală și recunoaște circumstanțele faptei”. De aceea, procurorii anticorupție au decis ca pe numele acesteia să ceară aplicarea arestului la domiciliu. În schimb, pentru Nedelea și Costiuc, vor cere în instanță aplicarea mandatului de arestare preventivă.

Este de menționat că, în dosarul „Primăriei Durlești”, figurează și alte persoane. Spre exemplu, în luna noiembrie 2021, a fost reținută Diana Crudu, fiica fostului primar de Durlești Nicolae Crudu. Astfel, acțiunile de urmărire penală continuă.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!