Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Djokovic va fi expulzat. A pierdut ultima șansă de a rămâne în Australia

16 Ian. 2022, 09:36
 // Categoria: Sport // Autor:  Realitatea.md
16 Ian. 2022, 09:36 // Sport //  Realitatea.md

Judecătorii au respins ultimul apel al tenismenului sârb Novak Djokovic pentru anularea deciziei de a i se suspenda viza de intrare în Australia, potrivit BBC.

Decizia instanței înseamnă că viza lui Novak Djokovic a fost anulată și că va fi deportat din Australia.

Astfel el nu va avea voie timp de trei ani să intre în Australia, decât în anumite circumstanțe.

Duminică, instanța a menținut decizia ministrului imigrației din Australia, Alex Hawke, de a i se anula viza pe motiv că prezența lui Djokovic în Australia ar putea reprezenta un risc de „neliniște publică”, având în vedere că este „un talisman pentru cei împotriva vaccinării”, scrie The Guardian.

Judecătorul James Allsop a anunțat că instanța a respins cu unanimitate contestația lui Djokovic, sportivul trebuind să plătească costurile, însă a explicat că decizia nu a judecat „meritul sau înțelepciunea deciziei” ministrului, ci dacă era atât de irațională încât să fie ilegală.

Novak Djokovic, nr. 1 în tenisul mondial, trece prin clipe încordate așteptând, la Melbourne, să afle în următoarele ore de la judecătorii federali dacă rămâne în cărți la Australian Open, primul turneu de Mare Șlem al anului, sau dacă trebuie să-și amâne visul său de a deveni, prin câștigarea acestei competiții, cel mai de succes jucător din istorie.

Cei trei judecători ai Curții Federale s-au retras pentru deliberări, după aproape șase ore (cu o pauză) de audieri.

În cursul ședinței de judecată ce a avut loc duminică dimineața (ora locală), avocații celor două părți au aruncat în luptă toate argumentele în încercarea de-i convinge pe magistrați că au dreptatea de partea lor.

Avocații guvernului s-au străduit să arate că Djokovic a devenit de-acum un simbol pentru grupurile antivaccinare, care vor profita de popularitatea și statutul jucătorului de tenis pentru a-și susține teoriile, ceea ce ar periclita procesul de vaccinare și ar pune în pericol sănătatea publică.

La rândul lor, avocații lui Novak Djokovic au susținut că în niciun moment jucătorul sârb nu a incitat la nevaccinare și nu a pus în pericol vreo persoană din Australia. Guvernul nu poate dovedi într-un mod rațional că prezența sa ar putea influența opoziția față de vaccinare, au pledat avocații apărării.

Despre cazul Djokovic – liderul mondial nevaccinat – a discutat toată lumea în ultimele zece zile. Cu viza anulată de două ori într-o săptămână, reținut, eliberat și pus din nou sub pază, numărul 1 ATP a stârnit controverse enorme. Spiritele s-au încins atât în Australia, cât și în Serbia natală și au trecut dincolo de sfera sportului.

Cazul Djokovic, pe scurt

Novak Djokovic a contestat la Curtea Federală din Australia decizia guvernului australian de a-i revoca viza.

Viza sârbului a fost revocată pentru prima dată în 6 ianuarie, la intrarea în țară, pe fondul unor neclarități legate de o scutire medicală de a se vaccina – pe care o primise pentru că ar fi făcut recent COVID -, în condițiile în care străinii care intră în Australia au obligativitatea de a fi vaccinați.

Un judecător a decis ulterior să invalideze anularea vizei, invocând vicii de procedură.

Între timp, au apărut noi neclarități în legătură cu testul pozitiv de COVID pe care Djokovic l-ar fi primit la 16 decembrie 2021. Sportivul nu a intrat imediat în carantină și a avut apariții în public.

Ulterior, a recunoscut și că a călătorit în Spania înainte cu două săptămâni de a veni în Australia, ceea ce nu era consemnat în declarația pe care o prezentase când a sosit la Melbourne.

Uzând de prerogativele sale, ministrul federal al imigrației, Alex Hawke, a decis vineri să anuleze din nou viza jucătorului nevaccinat. Decizia a fost luată din motive de sănătate publică, au arătat documentele judiciare.

Odată cu anularea vizei, nr. 1 ATP risca să fie expulzat și să i se interzică timp de trei ani obținerea unei noi vize. Tenismenul a contestat din nou această decizie la o instanță federală.

Între timp, el a intrat în custodia autorităților de frontieră și este consemnat într-un hotel destinat persoanelor care nu au obținut dreptul de a intra în țară.

Novak Djokovic, de nouă ori câștigător al Openului Australiei, ar urma să aibă primul meci la Australian Open luni seară (ora locală).

Trei judecători, în trei locații diferite

Numărul 1 ATP a apărut duminică (ora Australiei) în fața unui complet de trei judecători ai Curții Federale australiene. Magistrații aveau pe masă două soluții: să-l trimită acasă pe tenismenul antivaccinist, care a mințit în formulare, sau să îi dea șansa de a obține cel de-al 10-lea titlu la Australian Open și al 21-lea titlu de Grand Slam al carierei, ceea ce l-ar face cel mai de succes jucător de tenis masculin din istorie.

Cei trei judecători au fost separați unul de celălalt și au ascultat pledoariile de la distanță. Potrivit BBC, ei nu numai că s-au aflat în trei săli diferite, ci și în trei orașe diferite: Sydney, Adelaide și Melbourne. Audierile au fost transmise prin videoconferință, dar nu a existat permisiunea de a fi difuzate public prin mass-media. Semn al uriașului interes stârnit de caz, 45.000 de persoane erau conectate la streamul video chiar înainte de a începe procesul.

Reținut pentru a doua oară în decurs de 10 zile de poliția de frontieră australiană, Novak Djokovic a plecat duminică dimineață spre tribunal din hotelul special în care sunt ținute persoanele care nu au voie să intre în Australia.

Un caz cu implicații politice

Jucătorul de tenis a susținut, prin avocații săi, că revocarea vizei ar fi o decizie politică, motivată de faptul că prezența sa la Australian Open ar putea produce un val de reacţii anti-vaccinare.

Susținătorii săi, familia și guvernul sârb au considerat că marele jucător că a fost umilit și tratat necorespunzător de autoritățile australiene.Miza era mare, însă, pentru ambele părți. Pentru guvern, care se pregătește de alegeri legislative peste câteva luni, scandalul Djokovic a fost o rușine uriașă și s-a transformat într-o încurcătură juridică, politică și diplomatică.

Confruntați cu o creștere a cazurilor de COVID, marea întrebare pe care și-au pus-o australienii – cel puțin cei din Melbourne, care au avut cea mai îndelungată carantină din lume – este de ce s-a considerat că este acceptabil să se permită intrarea în țară a unui sportiv, fie el și de renume mondial, nevaccinat și de ce a fost totul atât de haotic și de prost gestionat.

 

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking