Ministrul Justiției intervine în scandalul „imunității avocaților”. Sergiu Litvinenco se arată pe aceeași lungime de undă cu autoarea amendamentului buclucaș, Olesea Stamate, și consideră inoportună păstrarea imunității totale a apărătorilor. Potrivit lui Litvinenco, avocații nu ar trebui să fie privilegiați în raport cu alte categorii de angajați și ar trebui să răspundă în fața legii în cazuri de bănuieli rezonabile de săvârșire a actelor de corupție și a infracțiunilor flagrante.

„De o astfel de imunitate beneficiază în prezent deputații. Dar, precum se știe, Parlamentul a inițiat modificarea normei respective – proiectul de lege nr. 319 din 2 noiembrie 2021. Acesta a obținut avizul Curții Constituționale și urmează a fi supus votului în timpul apropiat – începând cu luna mai a acestui an. Nici judecătorii și nici procurorii nu beneficiază de astfel de privilegii”, scrie Sergiu Litvinenco pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Justiției califică drept inoportună păstrarea în legislație a noțiunii de „imunitate totală” a avocaților și spune că poate fi identificată o soluție de compromis prin excluderea imunității în cazul actelor de corupție și în cazul infracțiunilor flagrante.

„În același timp, de vreme ce o astfel de normă a fost deja introdusă, nu cred că e bine nici să se renunțe la ea în totalitate. Prin urmare, cred că formula de compromis ar fi păstrarea imunității, însă ea să nu se aplice în cazul bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor de corupție și a celor flagrante. De ce imunitatea nu trebuie să se aplice pentru infracțiunile de corupție? Probabil e clar pentru toți și nu e nevoie de detalieri suplimentare”, mai scrie Litvinenco.

În prezent, potrivit legii cu privire la avocatură, avocatul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaţilor, cu excepţia infracțiunilor flagrante.

#avocati #imunitate #Sergiu Litvinenco

Republica Moldova și Ucraina nu au ajuns la un acord privind cantitatea de apă care urmează să fie deversată din lacul de acumulare Novodnistrovsk către Republica Moldova. Partea moldovenească avertizează că o reducere bruscă a debitului, care în prezent este de 60 m³/s, ar putea afecta situația hidrologică în aval.

În cadrul ședinței Comisiei Nistrene, partea ucraineană a propus inițial ca în Republica Moldova să fie deversat doar volumul de apă care intră în lac, în medie aproximativ 22 m³/s. După discuții, Ucraina a acceptat majorarea debitului, însă nivelul propus nu a fost considerat suficient pentru a ajunge la un acord.

În aceste condiții, partea moldovenească a cerut amânarea ședinței și reluarea discuțiilor în următoarele zile.

Problema debitului Nistrului apare pe fondul secetei severe și al scăderii rezervelor de apă din bazin, iar Republica Moldova a instituit stare de alertă hidrologică la 28 iulie. De la începutul crizei, debitul de apă deversat din lacul Novodnistrovsk a fost redus de trei ori. La 31 iulie, acesta a scăzut de la 100 la 85 m³/s, pe 11 august a fost redus la 75 m³/s, iar la începutul lunii septembrie a ajuns la nivelul actual de 60 m³/s.