Președintele fondator al Platformei DA, Andrei Năstase, a venit cu un nou val de critici la adresa guvernării PAS. Liderul formațiunii s-a arătat nemulțumit de felul cum puterea gestionează criza energetică din Republica Moldova, dar și criza socială generată de majorarea prețului de achiziție a gazului. Recomandă autorităților să examineze posibilitatea unui control riguros al prețurilor, în special, a celor de primă necesitate, după exemplul mai multor state din regiune. A promis că formațiunea va fi una critică la adresa guvernării, dar în același timp va oferi soluții pe timp de criză. Potrivit IPN, mai multe declarații a făcut la emisiunea „Prime Time” de la Prime TV, ediția din seara de luni, 17 ianuarie curent.

Andrei Năstase s-a arătat nemulțumit de felul în care PAS, formațiune ce a obținut un credit enorm de încredere din partea cetățenilor, gestionează crizele energetică, sanitară, economică și socială cu care se confruntă Republica Moldova. Formațiunea sa este un opozant al puterii care vine și cu soluții, nu doar cu critici.

„Am ales să fim o opoziție constructivă, una cât se poate de tăioasă. Dar vedem în ultima perioadă tot felul de formatori de opinie care încearcă să pună Platforma DA în aceeași oală cu PSRM, PCRM, Partidul Șor, formațiuni care doar critică, pentru că acesta este rolul opoziției. Noi vom fi în opoziție, atât timp cât cetățeanul ne-a trimis în opoziție, dar vom fi o opoziție cât se poate de rațională, responsabilă, înțelegem foarte bine și contextul regional în care ne aflăm. E adevărat, din arsenalul nostru nu vor lipsi protestele”.

Năstase spune că formațiunea sa are experiența protestelor antiguvernamentale și dă de înțeles că în condițiile în care lucrurile în țară nu se vor îmbunătăți, oamenii și-ar putea căuta dreptatea, din nou, în stradă.

„Anterior, nevoia i-a scos pe oameni în stradă, vă amintiți câtă corupție era în 2015-2016? Acum poate că avem mai puțină hoție, să vedem, dacă nu se vorbește despre ea la televizor nu înseamnă că n-o avem. Avem mai puțină corupție? Mă îndoiesc. Tot acolo este. Guvernarea să se gândească la oameni. Să le rezolve problema veniturilor, problema prețurilor, să facă astfel încât oamenii să-și poată plăti facturile. Platforma DA este partidul care orice protest ar fi organizat, a fost un protest de pe urma căruia au avut de câștigat oamenii și n-au avut un caracter distructiv, așa cum s-a întâmplat la 7 aprilie”.

Anterior, Platforma DA a anunțat crearea unui Consiliu consultativ care să ofere expertiză temeinică actualei guvernări. Reprezentanții formațiunii spun că au început deja discuțiile cu experți din țară și din străinătate pe domeniul energetic și pe cel al agriculturii pentru a oferi puterii soluții la problemele cu care se confruntă Republica Moldova.

#Andrei Nastase #opozitie #Platforma DA #proteste

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.