Ministerul Sănătății informează că, Republica Moldova a recepționat un lot de echipamente de protecție și dezinfectant împotriva COVID-19 donat de Guvernul Olandei în valoare de peste 2,5 milioane de euro, cu suportul Fundației de caritate „Max face posibilul”.

Mai exact, lotul include peste 62 de mii perechi de ochelari, 62 de mii de litri de dezinfectant, peste 571 de mii de costume de protecție, 586 de mii de perechi de mănuși, 585 de mii de măști simple și tot atâtea măști respiratoare.

Potrivit responsabililor, echipamentele vor fi distribuite în toate spitalele republicane, municipale, raionale și centrele de sănătate, centrele de sănătate publică, precum și în centrele de plasament din țară.

La ceremonia oficială de recepționare, care a avut loc în municipiul Bălți, a participat și ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

„Această donație este foarte importantă, în special pentru spitalele raionale. Cu această ocazie, ne exprimăm recunoștința față de poporul olandez. Ei sunt cei care au colectat aceste bunuri pentru noi. La fel, mulțumim și acestei fundații, datorită căreia acest lucru a devenit posibil. Reiterez că aceste materiale de protecție reprezintă un suport major pentru personalul medical, astfel încât să putem face față unui nou val al COVID-19”, a menționat ministra Sănătății.

Cheltuielile de colectare, transportare și depozitare au fost acoperite de Fundația de caritate „Max face posibilul” din Olanda. Astfel, cu un mesaj de salut a venit și președintele acestei organizații, Jan Slagter, care a vizitat țara noastră în acest scop.

„Sunt incredibil de fericit cu această donație din partea Ministerului Sănătății, Bunăstării și Sportului din Olanda. Prin aceasta, putem oferi ochelari de protecție, mănuși, halate, măști și dezinfectant pentru sute de angajați din domeniul sănătății al Republicii Moldova. Ca și în Țările de Jos, rata de infecție este foarte mare în Moldova. Astfel, ne vom asigura că resursele cu care contribuim la stoparea pandemiei sunt distribuite corespunzător”, a spus și președintele Fundației de caritate „Max face posibilul”, Jan Slagter.

De menționat că, din anul 2008, Fundația de caritate „Max face posibilul” a oferit donații instituțiilor medicale din Rebublica Moldova în valoare de circa 14 milioane de euro.

De la începutul pandemiei, în țara noastră au fost înregistrate 388.959 cazuri de COVID-19. Până în prezent, 998.038 persoane au încheiat schema completă de vaccinare.

#COVID-19 #echipamente de protectie #Olanda

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.