Guvernul Republicii Moldova va transfera către Moldovagaz 25 de milioane de dolari pentru a achita avansul către Gazprom pentru luna ianuarie. Acest transfer va fi posibil doar după aprobarea stării de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile de către Parlamentul Republicii Moldova.

Astăzi vom lua decizia de a plăti anticipat din buget suma prevăzută pentru compensațiile pe care guvernul le oferă cetățenilor și care oricum vor merge spre Moldovagaz, dar vor trebui să meargă în luna februarie și martie. Noi anticipăm aceste plăți pentru ca astăzi ca Moldovagaz să plătească sumele restanțe, a declarat Gavrilita.

Realitatea.md menționează că, marți, 19 ianuarie, compania Gazprom a trimis o solicitare oficială prin care anunță intenția sistării gazelor către Republica Moldova în cazul neachitării integrale de către compania Moldovagaz a plății curente, pentru consumul de gaze, până la data de 20 ianuarie. Acest lucru se întâmplă pentru că Moldovagaz, care are acționar majoritar compania Gazprom, nu a reușit să găsească soluții pentru a achita integral și la timp consumul.

Totodată, viceprim-ministrul Andrei Spînu a spus că Moldovagaz mai are la dispoziție o zi pentru a achita avansul total de 63 de mil. de dolari concernului rus Gazprom. Din această sumă, Moldovagaz va reuşi să achite 38 de mil. de dolari până azi. Diferenţa neachitată la ziua de azi va fi de 25 de mil. de dolari. Potrivit lui, această diferenţă s-a format din mai multe motive, dar principala cauză este creşterea semnificativă a costului de achiziţie a gazului.

De menționat este faptul că în luna octombrie 2021, MoldovaGaz şi Gazprom au prelungit pentru cinci ani acordul de furnizare de gaze naturale. În conformitate cu prevederile noului contract, Gazprom cere ca plata pentru gazele naturale livrate să fie făcută în avans până la data de 20 a fiecărei luni.

Republica Moldova a mai declarat odată situaţia de urgenţă în sectorul energetic timp de 30 de zile, la finele lunii octombrie. Şi atunci Gazprom a ameninţat că va opri livrările după ce Republica Moldova a întârziat să plătească sumele datorate. Pentru a rezolva criza, Parlamentul de la Chişinău a amendat bugetul pentru a plăti datoriile Moldovagaz către Gazprom.

#Andrei Spinu #Gazprom #Moldovagaz #Natalia Gavrilita

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.