În cadrul Proiectului „Eficiența Energetică și izolarea termică a instituțiilor publice din municipiul Chișinău”, Primăria Chișinău informează că, edificiile a trei spitale municipale strategice vor fi reabilitate. Mai exact, instituțiile medicale sunt incluse în lotul de 23 obiective de menire socială din Capitală unde vor fi aplicate tehnologii de ultimă generație în materie de energie verde.

În acest sens, municipalitatea a semnat vineri, 21 ianuarie, contractul cu antreprenorul desemnat – compania „Amina &S Services”, Azerbaidjan, care urmează să reabiliteze instituțiile medicale: IMSP SCM „Sfânta Treime”, IMSP SCM „Gheorghe Paladi”, IMSP SCM „Valentin Ignatenco”.

Contractele vor fi finanţate din împrumuturi BERD/BEI, cu o componentă de grant E5P și au fost deschise spre atribuire companiilor din orice țară. Procedura de selectare a fost supusă politicilor și regulilor de achiziții ale BERD.

„Lucrările se vor desfășura pe parcursul a 18 luni și prevăd activități de izolare exterioară a clădirilor (pereți, acoperiș, subsol); înlocuirea tâmplăriei; instalarea sistemelor de ventilație mecanică cu recuperarea căldurii; înlocuirea sistemelor termice; instalarea rețelei de iluminat interior pe bază de LED-uri; instalarea sistemelor fotovoltaice pentru producerea de energie electrică; instalarea de sisteme termice solare pentru producerea apei calde; sisteme de contorizare inteligentă”.

Desfășurarea lucrărilor de reabilitare nu va afecta programul de lucru și activitatea instituțiilor beneficiare.

În cadrul evenimentului, Primarul General Ion Ceban, a menționat că, la lucrările din instituțiile vizate vor fi utilizate materiale ecologice, iar impactul scontat este eficientizarea energetică a clădirilor și îmbunătățirea condițiilor în aceste 3 spitale strategice al Chișinăului.

„Este un obiectiv foarte important asumat de municipalitate, iar reușita acestui proiect sperăm să fie un bun exemplu și pentru instituțiile medicale la nivel de republică” , a precizat edilul Capitalei.

Implementarea Proiectului „Eficiența Energetică și izolarea termică a instituțiilor publice din municipiul Chișinău” a început acum doi ani și prevede renovarea și eficientizarea energetică 23 de obiective – 6 grădinițe, 14 licee și 3 spitale municipale.

Instituțiile publice au fost selectate din peste 300 de obiective care generează pierderi la bugetul municipal, prin utilizarea neeficientă a alocărilor financiare anuale pentru consum și plata facturilor de întreținere.

Valoarea totală a proiectului este de 25 milioane de EURO şi este implementat de Primăria municipiului Chișinău, cu participarea financiară a partenerilor de dezvoltare: BERD (10 mln. împrumut), BEI (10 mln. împrumut) și Fondul pentru energie E5P (state donatoare – Uniunea Europeană (cel mai mare donator), Suedia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Lituania, Norvegia, Polonia, România, Republica Slovacă), (5 mln. grant).

#edificii #eficientizare energetica #spitale strategice

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.