Rusia nu va ataca Ucraina, iar administrația Biden emană o abordare isterică a posibilității invaziei, ceea ce dăunează Ucrainei, inclusiv pe plan economic. Totodată, nu este exclus că armata rusă „va mușca” din teritoriul ucrainean, posibil, în regiunea Azov, a declarat Vladimir Socor, analist de la Fundația Jamestown, în cadrul dezbaterii publice de la a IPN „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”.

Pentru ca invazia să nu se întâmple, țările cu care Ucraina are acorduri bilaterale în domeniul defensiv trebuie să consolideze capacitățile ei de apărare nu în condițiile unui post-factum, ci chiar acum, pentru a descuraja exercițiul și a crea premise pentru ca plata pentru aventură să fie cât mai mare.

Expertul a asemuit actuala criză cu cea Berlinului, când din 1958 până în 1961, fosta URSS a reușit să determine foștii aliați să părăsească Berlinul de Vest și să recunoască drept stat independent fosta zonă de ocupație sovietică. În schimb, Vestul a acceptat Zidul de la Berlin – acesta a fost compromisul.

„Atunci în Germnia staționau 300 de mii de armată americană, iar Germania avea o armată de 200 de mii. Acum, în aprilie 2021, Rusia a concentrat trupe la hotarele Ucrainei cu scopul de a impune Ucrainei aplicarea acordurilor de la Minsk. Criza a intrat în actuala ei fază în noiembrie2021, când din ucraineană a devenit general-europeană. Rusia a extins cererile ei la nivel central- și est-european, antrenând întreaga Alianță Nord-Atlantică”.

Totodată, spune analistul, concentrarea trupelor se adresa și SUA, pentru a le face să influențeze Ucraina să accepte acordurile de la Minsk. Acestea presupun un statut special pentru teritoriile ocupate din Donbas/Luhansk și crearea unui stat în statul ucraineană, cu armată, politică externă proprii, relații cu Rusia, ocolind Kievul, securitate proprie, tribunale, partide, președinți, parlament, guvern propriu… După ce timp de7 ani n-a reușit să impună Ucrainei acordurile de la Minsk, Kremlinul vrea să facă acest lucru cu mâini americane, consideră expertul.

Începând cu luna noiembrie, Rusia țintește întregul sistem euroatlantic și situația e comparabilă cu criza Berlinului, afirmă Vladimir Socor.

„Apare întrebarea: de ce Rusia a extins obiectivele sale, în mare parte noi, fără precedent? Cred că rușii profită de slăbiciunea și incompetența demonstrată de administrația Biden. În mare parte, diriguitorii politicii externe din actuala administrație sunt moșteniți din administrația Obama, pe care Rusia a învățat să nu o respecte. Россия ее не уважает. Aceasta este o componentă importantă a mentalității rusești. Rusia consideră a că аvenit momentul să inverseze extinderea NATO care a avut loc în perioada 1997 – 2004”.

Cât privește acțiunile militare directe împotriva Ucrainei, expertul consideră că, în pofida retoricii ultimative, Rusia nu va ataca Ucraina pentru că ar avea de pierdut mult mai mult decât de câștigat. „Întâi și-ntâi pentru că ar înceta negocierile strategice între Rusia și Occident, în care Rusia speră să obțină schimbarea sistemului global de securitate, iar regimul are nevoie de victorii, pentru a le folosi pe plan intern. Într-al doilea rând, Rusia ar sângera puternic în Ucraina. După o eventuală înfrângere a armatei ucrainene, ar urma o fază prelungită de rezistență națională. Rusia nu-și poate permite așa ceva, inclusiv din considerente economice”.

Cât privește Moldova, expertul Fundației Jamestown consideră că acest teritoriu este avantajat chiar și prin faptul că nu are hotar comun cu Rusia. Autoritățile trebuie să se consacre plenar reformelor, care patinează de 30 de ani. „Lipsa unui hotar comun îi acordă țării liniștea necesară reformelor. Cu venirea președintei Maia Sandu și a Guvernului PAS Republica Moldova are șansa să valorifice nevecinătatea geografică cu Rusia”, a opinat expertul.

#Rusia #Ucraina

Intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării este amânată, însă autoritățile caută soluții pentru ca angajații din sectorul public să primească venituri suplimentare până la sfârșitul anului. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate cheltuielile bugetare, măsurile fiscale și posibilitățile de colectare a unor venituri suplimentare.

„Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. Facem și politica fiscală în paralel, dar nu am uitat nici de această promisiune și încercăm să ne ținem de cuvânt”, a declarat Victoria Belous pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit ministrei, pentru a identifica banii necesari sunt analizate cheltuielile planificate pentru 2026. Printre măsurile luate în calcul se numără și impozitarea coletelor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar și îmbunătățirea colectării taxelor.

„Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026. Avem o măsură propusă în politica fiscală, TVA pentru colete, cu termen de intrare în vigoare de la 1 octombrie. Încercăm să fortificăm activitatea pe conformare a celor care achită impozit și taxe”, a explicat Belous.

Ministra Finanțelor a precizat că, pentru acest an, autoritățile nu pregătesc alte taxe noi în afară de cea pentru colete.

„Dacă vorbim de taxe noi, singura taxă propusă pentru anul acesta este TVA la colete. Alte taxe nu sunt”, a afirmat Victoria Belous.

Totodată, ministra a confirmat că promisiunea privind majorarea veniturilor angajaților din sectorul public rămâne valabilă.

„Ne gândim să alocăm venituri suplimentare pentru plățile salariale”, a declarat Belous.

Întrebată dacă majorările îi vizează în special pe profesori, ministra a precizat că se discută despre întreg sectorul public: „Încercăm să înțelegem promisiunea pentru tot sectorul public”.

Între timp, Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că va organiza proteste dacă majorările salariale prevăzute de Legea nr. 270 nu vor fi aplicate de la 1 septembrie. Sindicaliștii cer Guvernului un calendar „concret, clar și asumat” și susțin că eventualele compensații nu pot înlocui majorările salariale.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că o soluție pentru majorarea salariilor profesorilor va fi găsită în cel mult două săptămâni, până la începutul anului școlar.

Autoritățile au analizat mai multe variante, inclusiv acordarea unor compensații financiare provizorii de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și alte criterii. Sindicaliștii susțin însă că aceste compensații nu pot înlocui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie.