Gripa aviară cauzată de virusul gripal aviar este extrem de contagioasă și periculoasă! Datorită mutațiilor rapide, nu există deocamdată un vaccin și riscul răspândirii în rândul oamenilor este mereu prezent.

Totuși, ce este gripa aviară?

Gripa aviară (Influența Aviară) este o boală virală extrem de contagioasă cauzată de virusul gripal care afectează mai multe specii de păsări de la care obținem produse alimentare (găini, curcani, prepelițe, bibilici, etc.), precum și păsările de companie și cele sălbatice. Ocazional, boala o pot contracta mamiferele și omul. Perioada de incubaţie este de 4-21 zile.

Factorii care pot contribui la răspândirea virusului:

globalizarea și comerțul internațional;
piețele de păsări vii;
păsările sălbatice și rutele de migrație.

La păsări, virusul Gripa Aviară poate fi răspândit prin contact direct cu secreții de la păsările infectate, în special prin materiile fecale sau prin intermediul echipamentului, hranei și apei contaminate.

Păsările sălbatice pot transporta virusurile în tractul respirator sau intestinal, dar acestea nu se îmbolnăvesc în mod obișnuit, ceea ce le permite să elimine viruși pe distanțe lungi.

Cum se manifestă infecția?

Simptome clinice:

inapetență, încetarea ouatului;
respirație greoaie, tuse, febră;
creasta şi bărbiţele umflate, de culoare roşu închis;
pete vinete pe picioare și secreţii din cioc şi nări;
diaree apoasa, de culoare verzuie;
inflamarea zonelor din jurul ochilor si gâtului.
aripi zburlite, torticolis, răsucirea gâtului, paralizie;

Ce trebuie să facă deținătorii de păsări ?

· Anunţaţi medicul veterinar cu privire la orice caz de îmbolnăvire sau moarte la animale și păsări.
· Nu puneţi mâna goală pe cadavrele păsărilor.
· Țineți păsările închise în adăposturi, pentru a evita contactul cu păsările din alte gospodării sau sălbatice.
· Nu lăsaţi raţele şi gâștele pe bălţi sau lacuri.

Ce trebuie să facă crescătorii de păsări din ferme?

· Trebuie să respecte normele de biosecuritate şi să acorde tot sprijinul medicilor veterinari şi autorităţilor sanitar-veterinare.
· Să fie respectate regulile privind circulaţia şi transportul păsărilor.

REȚINEȚI!

Toate cazurile de suspiciune, morbiditate și mortalitate a păsărilor vor fi anunțate medicului veterinar teritorial.

Amintim că, ieri, 24 ianuarie, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat despre identificarea unui focar de Gripă Aviară subtipul H5N1 la păsări domestice din satul satul Hirișeni, r-ul Telenești.

#ANSA #crescătorii de păsări #gripa aviară

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.