Centrul Național Anticorupție (CNA) informează că, doi funcţionari din cadrul Direcţiei Teritoriale Siguranţa Alimentelor Bălți a Agenţiei Naţionale Siguranţa Alimentelor (ANSA), dar și doi agenți economici, sunt cercetați de procurorii anticorupţie, în cadrul mai multor cauze penale pe fapte de corupere pasivă şi activă.

Mai exact, aceştia sunt bănuiţi că ar fi extorcat bani de la agenți economici pentru a le elibera certificate sanitar-veterinare și alte acte de conformitate pentru comercializarea produselor alimentare.

„Potrivit datelor anchetei, doi angajaţi ai DTSA Bălți ar fi pretins, acceptat şi primit de la diferite persoane fizice şi agenţi economici sume de bani și produse alimentare, pentru a le elibera certificate sanitar-veterinare, autorizații de funcționare și certificate de înregistrare pentru siguranța alimentelor. De asemenea, ei ar fi pretins mită și pentru efectuarea expertizelor sanitar-veterinare, controalelor, eliberarea pașapoartelor pentru animalele de companie, fără a efectua verificările necesare”, se arată în nota informativă.

Totodată, ofiţerii Direcției generale teritoriale Nord a CNA au operat miercuri, 26 ianuarie, 15 percheziţii la domiciliile, automobile și în birourile de serviciu ale suspecților.

„Patru persoane, între care doi agenți economici și doi funcționari din cadrul ANSA Bălți, sunt cercetate, în stare de libertate, pentru corupere pasivă şi activă. Dacă vor fi găsite vinovate, acestea riscă până la 10 ani de detenție, amendă penală de până la 400 000 de lei şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice de la 7 la 10 ani”.

Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupţie conduce urmărirea penală.

De menționat că, orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunţarea unei decizii definitive şi irevocabile de judecată.

#CNA #functionari #Percheziții #urmarire penala

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.