Evaluarea externă a judecătorilor și a procurorilor este considerată o soluție bună pentru combaterea situației deplorabile din sistemul justiției, deși instituirea unor norme juridice permanente pentru situații conjuncturale nu răspunde cerințelor de reglementare în general, dar și nici cerințelor de reglementare a organizării sistemului juridic în special. Constatările aparțin experților de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) și au fost prezentate în cadrul unui eveniment despre evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, organizat în parteneriat cu Freedom House.

„Strategia de reformă a justiției este o prioritate a guvernării. Inițiativa de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor are scopul de a asigura integritatea acestora – un aspect foarte important pentru sectorul de justiție. De aceea, este foarte important ca aceste inițiative de reformă să fie discutate cu reprezentanții societății civile, procurorii, judecătorii”, a afirmat reprezentanta de țară a Freedom House, Tatiana Puiu.

Și președinta CAPC, Galina Bostan, a subliniat importanța acestui subiect.

„Tematica este extrem de actuală, în condițiile în care are loc o reformă amplă a sectorului justiției. Această reformă trebuie asumată de către întreaga societate, nu de către politicieni. Organizația noastră este interesată de discuții despre corupție de peste 15 ani, iar integritatea magistraților este un aspect pe care-l monitorizăm cu interes”, a menționat Galina Bostan.

În cadrul mesei rotunde, expertul Radu Jigău a prezentat recomandările CAPC la proiectul Conceptului privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor și la proiectul de Lege privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative.

„Oricât de extraordinară nu ar fi situația, evaluarea, trebuie făcută în limita instrumentelor constituționale în vigoare și prin instituirea de garanții stricte prin care să fie garantată independența organelor de autoadministrare și a membrilor acestora. Respectiv, procedura de evaluare urmează a fi efectuată în baza unor criterii clare și obiective, de către instituții ce dețin toate caracteristicile unei instanțe judecătorești imparțiale și independente, cu implicarea minimă a politicului și a executivului în procesul de evaluare”, a spus expertul CAPC.

La discuții au participat reprezentanți ai judecătorilor, procurorilor, dar și ai societății civile. Președintele Asociației Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, Iurie Lealin, și-a exprimat reticența față de aceste inițiative de evaluare.

„Evaluarea va fi începută de unii oameni și va fi terminată de către alții. Nu este clar dacă rezultatul va fi cel așteptat. Fără modificări la Constituție, această evaluare extraordinară nu poate fi posibilă, cel puțin asta spun și experții din Albania. Intențiile sunt foarte bune și susținem schimbările în justiție”, a subliniat Iurie Lealin.

Prezentă la discuții, judecătoarea Livia Mitrofan, Judecătoria Chișinău, a ținut să menționeze că judecătorii și procurorii nu se tem de această evaluare, așa cum se vehiculează în societate.

„A ajuns sistemul de justiție în așa situație încât să fie evaluați extraordinar judecătorii și procurorii. Am fost întristată să văd că Comisia de la Veneția a admis ca o putere să evalueze altă putere. Nu ne este frică de această evaluare externă. Ne este frică de acele criterii subiective care pot sta la baza evaluării noastre ca sistem. În lipsa unei proceduri clare, a unor criterii clare, această evaluare poate fi afectată chiar și de anumite opinii, percepții personale”, a afirmat Livia Mitrofan.

„Nu ne împotrivim mecanismului de evaluare. Dorința noastră este ca acesta să se înscrie în regulile justiției naționale. Nicio schimbare nu va fi benefică, dacă nu vom respecta principiile legislației și ale Constituției. Dacă nu va trece acest pre-vetting, imaginea unui judecător și procuror va avea de suferit, mai ales la nivel moral”, a precizat membra Consiliului Superior al Procuraturii, Inga Furtună.

Reprezentanta societății civile, experta Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Sorina Macrinici, a menționat că CRJM s-a expus și susține ambele inițiative – de pre-vetting și vetting.

„Scopul pre-vettingului este ca în CSM și CSP, organe foarte importante din sistemul justiției, să se aleagă persoane oneste și integre. După acest mecanism de verificare a integrității, judecătorii și procurorii vor avea ocazia să aleagă membri în aceste două consilii dintr-o listă cu oameni integri. Comisia de la Veneția nu a constatat anumite probleme de constituționalitate. Nu politicul este cel care va face evaluarea externă”, a reiterat Sorina Macrinici.

Amintim că, proiectul de Lege privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative a fost votat de Parlament în prima lectură, iar proiectul Conceptului privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor urmează să fie definitivat.

#CAPC #evaluarea judecatorilor #procurori

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.