Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, în fruntea delegației Republicii Moldova, din care fac parte deputații PSRM, Vasile Bolea și Radu Mudreac, secretarul general al Legislativului, Asrian Albu, precum și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Regionale, Ion Perju, efectuează în perioada 5-7 mai, o vizită oficială la Adunarea Națională a Republicii Belarus.

Scopul vizitei este identificarea oportunităților pentru a dinamiza cooperarea interparlamentară, social-economică, investițională și culturală dintre țările noastre. În cadrul vizitei, urmează a fi semnată Declarația comună privind colaborarea dintre Adunarea Națională a Republicii Belarus și Parlamentul Republicii Moldova.

De asemenea, vor avea loc un șir de întrevederi bilaterale sau în componența delegațiilor, inclusiv cu conducerea Adunării Naționale a Republicii Belarus și cu șeful Secretariatului Camerei Reprezentanților a Adunării Naționale, cu prim-ministrul țării și cu ministrul Agriculturii și Alimentației.

Președinta Parlamentului și membri delegației vor purta discuții cu membrii diasporei moldovenești în Republica Belarus.

În marja vizitei, oficialii din Moldova se vor deplasa în raionul Logoiski, regiunea Minsk, unde vor depune flori la Complexul memorial de stat Hatîn, simbol al macabrului pe care poporul belarus l-a trăit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când 149 de oameni, inclusiv 75 de copii, au fost arși de vii sau împușcați de fasciști.

Totodată, delegația moldovenească va participa la ceremonia solemnă de dezvelire, în capitala belarusă, a bustului lui Ion Soltîs, Erou al Uniunii Sovietice, născut în Moldova și căzut pe teritoriul Poloniei în timpul războiului din 1941-1945.

La fel este prevăzută vizita la Hramul-monument în cinstea tuturor sfinților și în memoria victimelor căzute pentru „salvarea Patriei” și așezarea capsulei cu pământ în cripta Hramului-monument.

#Belarus #Radu Mudreac #Vasile Bolea #vizită #Zinaida Greceanii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.