Diplomatul Cristian-Leon Țurcanu este propunerea Ministerului de Externe de la București la funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar în Republica Moldova. Țurcanu exercită, din 2016, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Ucraina.

Anterior, în perioada septembrie 2014 – octombrie 2015, a ocupat funcția de prim-colaborator în cadrul Ambasadei României la Chișinău. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul Ambasadei României la Washington, în perioada 2008 – 2012, și la Ambasada României la Berlin, între 2003 și 2008.

În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director general al Departamentului Comunicare, Diplomație Publică și Culturală, între noiembrie 2015 și august 2016, director al Direcției Europa de Est și Asia Centrală, între aprilie și septembrie 2014, respectiv director adjunct al aceleiași direcții, în perioada septembrie 2013 – aprilie 2014. Vorbește limbile engleză, germană, suedeză și are cunoștințe de franceză, italiană și rusă.

În perioada 2014-2015 Cristian-Leon Țurcanu a fost adjunctul ambasadorului României în Republica Moldova.

Funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova a rămas vacantă în dimineața zilei, după ce președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare a fostului ambasador Daniel Ioniță.

#ambasador #Romania #Turcanu

Autoritățile Republicii Moldova sunt pe deplin angajate în identificarea unei soluții pașnice pentru regiunea transnistreană, însă cea mai mare piedică în calea reglementării conflictului rămâne prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul țării. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu într-un interviu acordat presei din Ungaria, în care a vorbit despre perspectivele integrării europene, reintegrarea țării și amenințările generate de ingerințele Rusiei, transmite MOLDPRES.

Șefa statului a precizat că autoritățile întreprind măsuri pentru reintegrarea economică a regiunii transnistrene și se consultă cu Uniunea Europeană și statele membre pentru identificarea unei soluții pașnice.

„Suntem foarte angajați în identificarea unei soluții pașnice, însă cel mai mare impediment rămâne prezența ilegală a trupelor ruse. Trebuie să soluționăm această problemă pentru a putea începe procesul de reglementare politică a conflictului. Lucrăm în acest sens, ne consultăm cu Uniunea Europeană și colaborăm cu statele membre”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a menționat că situația din regiunea transnistreană s-a schimbat după începutul războiului din Ucraina, în special din cauza înrăutățirii situației economice și a reducerii sprijinului oferit de Rusia. În aceste condiții, tot mai mulți locuitori ai regiunii vin pe malul drept al Nistrului pentru a munci și a obține cetățenia Republicii Moldova.

„Tot mai mulți oameni vin în restul Republicii Moldova pentru a munci și pentru a obține cetățenia Republicii Moldova, deoarece consideră că este mai sigur să fie cetățeni ai Republicii Moldova decât ai Rusiei sau ai așa-numitei regiuni transnistrene”, a afirmat șefa statului.

Referindu-se la posibilitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană fără soluționarea prealabilă a conflictului transnistrean și a situației din Găgăuzia, Maia Sandu a subliniat că cele două regiuni au particularități diferite. În opinia sa, Găgăuzia nu poate determina decizia întregii țări privind integrarea europeană.

Președinta a explicat că nivelul mai redus de susținere a integrării europene în autonomie este influențat de propaganda rusă. Autoritățile depun eforturi pentru a-i ajuta pe locuitori să-și păstreze limba, cultura și identitatea, iar tinerii și oamenii de afaceri înțeleg tot mai bine avantajele apartenenței Republicii Moldova la Uniunea Europeană.