Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a anunțat despre faptul că, mai multe companii de transport sunt amenințate de către primarii unor localități din Moldova. Mai exact, aceștia ar fi amenințați că vor avea probleme de ordin economic în cazul în care, vor participa la protestele anunțate de transportatori.

De asemenea, și șoferii s-ar plânge că unii inspectori de patrulare întocmesc abuziv procese verbale, avertizându-i că au fost luați în vizor „pentru că participă la grevă”.

„Pe motive absolut ilegale a fost reținută o unitate de transport antrenată la deservirea rutelor locale”.

Totodată, APOTA susține că Agenția Națională Transport Auto (ANTA), împreună cu Gările Auto Moderne, convoacă transportatorii iliciți și-i instructează cum să organizeze procesul de transportare a pasagerilor în zilele de protest așa fel încât să se creeze impresia că totul este legal.

„Toate acțiunile represive, inclusiv amenințările sunt dirijate dintr-un singur centru, conținutul amenințărilor este același în fiecare raion. APOTA comunică că greva transportatorilor se va desfășura în limitele legale indiferent de contrângerile și provocările care au loc. La începutul săptămânii viitoare vom solicita organelor de drept inițierea procedurilor legale pentru atragerea la răspundere juridică a funcționarilor implicați în aceste acțiuni ilegale, care au drept scop încălcarea dreptului nostru constituțional la protest, care este organizat pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale transportatorilor”, se arată în nota informativă a Asociația.

Realitatea.md amintește că, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto a anunțat că operatorii de transport rutier vor suspenda activitatea rutelor regulate naționale timp de trei zile, pe 7, 8 și 9 februarie.

Ca reacție, vicepremierul Andrei Spînu, ministrul al infrastructurii și dezvoltării regionale, a declarat că: „un grup mic de transportatori a început să șantajeze o țară. Scopul e clar… să se revolte pasagerii. E urât. Îndemn toți transportatorii să nu se lase provocați de astfel de comportamente”, preciza vicepremierul.

#APOTA #protest #protest transportatori

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.