Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a atins duminică, 6 februarie 2022, o nouă bornă istorică, marcând împlinirea a 70 de ani de la urcarea sa pe tronul britanic, moment ce reprezintă Jubileul său de Platină, și context în care s-a adresat printr-un mesaj națiunii.

Suverana, în vârstă de 95 de ani, şi-a exprimat “dorinţa sinceră”, într-un mesaj în ajunul împlinirii a 70 de ani de la urcarea ei pe tron, ca ducesa de Cornwall “Camilla să fie desemnată regină consoartă” atunci când fiul său prințul Charles va fi rege.

În mesajul său, ea a făcut referire la emisiunea pe care a făcut-o la cea de-a 21-a aniversare a sa, în care a promis munca sa de o viață oamenilor din Commonwealth cu aceste cuvinte: “Declar în fața voastră că întreaga mea viață, fie ea lungă sau scurtă, va fi dedicată serviciului vostru”.

Pentru monarhul britanic, aceasta nu este o zi de sărbătoare, întrucât data urcării pe tron coincide cu omagierea morții tatălui ei, regele George al VI-lea. Prințesa Elisabeta de atunci se afla în Kenya împreună cu prințul Philip, decedat în aprilie anul trecut, când tatăl ei a decedat în 1952 ,iar încoronarea ei a avut loc un an mai târziu, la 2 iunie 1953.

Regina Elisabeta a II-a este cel mai longeviv monarh în viață din lume și cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii.

Regina a sărbătorit Jubileul de Diamant în 2012, marcând 60 de ani de domnie, ea devenind șeful de stat britanic cel mai longeviv, depășindu-l pe Richard Cromwell, la 29 ianuarie 2012, la vârsta de 85 de ani. De asemenea, la 9 septembrie 2015, la vârsta de 89 de ani, a devenit monarhul britanic cu cea mai lungă domnie, depășind-o pe regina Victoria, care a domnit 63 de ani și 216 zile între anii 1837 și 1901.

Regina Elisabeta a II-a își petrece de obicei ziua de aderare în mod privat la Sandringham, proprietatea ei regală din Norfolk, reflectând la ocazia solemnă, remarcă publicația britanică.

Anul acesta, însă, regina va petrece această zi la Castelul Windsor, unde ea și prințul Philip s-au izolat din cauza pandemiei, chiar dacă cei doi s-au vaccinat împotriva COVID-19.

De altfel, de la Castelul Windsor, monarhul britanic a transmis anul trecut, în cea mai gravă perioadă de criză de după cel de-al doilea Război Mondial, trei mesaje fără precedent.

Primul mesaj difuzat pe 5 aprilie a stat sub semnul unui gest rar pe fondul pandemiei de coronavirus, fiind pentru a patra oară când regina Elisabeta a II-a s-a adresat națiunii în moment de dificultate națională sau criză. Atunci, ea a împrumutat formula “Ne vom întâlni din nou” de la tatăl său pentru a le insufla speranţă britanicilor izolaţi în case. Cel de-al doilea a reprezentat o premieră, fiind pentru întâia oară când monarhul britanic s-a adresat poporul cu ocazia sărbătorilor de Paști, petrecute de britanici și de cetățenii lumii în izolare din cauza pandemiei.

Cel de-al treilea mesaj a fost unul epocal, la 8 mai 2020, pentru a comemora împlinirea a 75 de ani de la capitularea necondiționată a Germaniei naziste, eveniment care a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

Regina Elisabeta și-a început discursul reflectând înapoi la cel de-al Doilea Război Mondial, adresându-se britanicilor la aceeași oră ca tatăl ei, regele George al VI-lea.

“Vă vorbesc astăzi la aceeași oră ca și tatăl meu, exact acum 75 de ani. Mesajul său a fost atunci un salut pentru bărbații și femeile de acasă și de peste hotare, care au sacrificat atât de mult în căutarea a ceea ce pe bună dreptate a numit „mare izbăvire”. Războiul fusese un război total; îi afectase pe toți și nimeni nu era imun la impactul său. Fie că sunt bărbații și femeile chemate să slujească; familiile separate între ele; sau oamenii au cerut să-și asume noi roluri și abilități pentru a susține efortul de război, toți aveau un rol de jucat. La început, perspectivele păreau sumbre, finalul îndepărtat, rezultatul incert. Dar am avut credința că cauza era corectă – și această credință, după cum a menționat tatăl meu în difuzarea sa, ne-a dus mai departe. Nu renunțați niciodată, nu disperați niciodată – acesta a fost mesajul Zilei Victoriei”, a spus monarhul britanic, atunci.

În cei 70 de ani de domnie, regina Elisabeta a II-a a lucrat îndeaproape cu 14 prim-miniștri britanici, primul fiind Winston Churchill, istoriografia britanică notând prietenia solidă dintre cei doi, în pofida diferențelor de opinii.

Atât din perioada în care era prințesă, cât și în cei 70 de ani de domnie, regina Elisabeta a II-a a colaborat cu 13 președinți, incluzându-l aici pe actualul lider de la Casa Albă, Joe Biden. Singurul președinte american cu care aceasta nu s-a întâlnit a fost Lyndon B. Johnson.

În același interval, regina Elisabeta a II-a a domnit în timp ce Regatul Unit devenea la 1 ianuarie 1973 stat membru al Comunităților Europene, pentru ca la 31 ianuarie 2020, după 47 de ani de apartenență, să devină primul stat din istorie care se retrage din Uniunea Europeană.

În ciuda vârstei înaintate, căci va împlini 96 de ani pe 21 aprilie, regina Elisabeta a II-a a declarat că nu are intenția să abdice, deși în timp tot mai multe dintre îndatoririle ei publice au fost preluate de Prințul Charles.

#monarh #Regatul Unit #Regina Elisabeta a II-a

Pe 3 noiembrie, aproximativ 210 milioane de alegători înscriși pe listele electorale vor decide câtă putere va avea Donald Trump în restul mandatului său de președinte al Statelor Unite. Trump nu se află pe buletinele de vot, însă controlul asupra Congresului american este în joc. Format din Camera Reprezentanților și Senat, Congresul adoptă legile țării și controlează cheltuielile la nivel federal. Organizate la jumătatea mandatului de patru ani al unui președinte american, alegerile intermediare stabilesc componența Congresului, scrie antena3.ro.

Sunt puse în joc toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și 35 dintre cele 100 de mandate din Senat, inclusiv în cadrul unor alegeri speciale organizate în Florida și Ohio pentru ocuparea locurilor lăsate vacante de Marco Rubio, secretarul de stat, și de vicepreședintele JD Vance. Alegătorii din 36 de state își vor alege și guvernatorii.

Fiecare membru al Camerei Reprezentanților reprezintă o circumscripție electorală și are un mandat de doi ani, în timp ce senatorii sunt aleși pentru șase ani.

Alegerile intermediare sunt considerate, de asemenea, un referendum asupra activității președintelui în exercițiu.

Pe lângă membrii Congresului și guvernatori, alegătorii vor desemna și parlamentari la nivelul statelor federale, precum și reprezentanți ai autorităților locale.

Care sunt mizele alegerilor pentru Camera Reprezentanților și Senat?

Republicanii dețin majoritatea în ambele camere ale Congresului. Pierderea controlului asupra oricăreia dintre ele le-ar oferi democraților posibilitatea de a bloca proiecte legislative și de a deschide anchete privind activitatea administrației Trump.

Pentru a prelua controlul, democrații trebuie să câștige încă trei mandate în Camera Reprezentanților și patru în Senat.

O împărțire egală a mandatelor în Senat, de 50 la 50, le-ar permite republicanilor să păstreze controlul, deoarece Vance poate vota pentru departajare.

Cum funcționează alegerile pentru Camera Reprezentanților?

Camera Reprezentanților este camera inferioară a Congresului american.

Cei 435 de membri ai săi reprezintă fiecare câte o circumscripție electorală și au mandate de doi ani, astfel că toate locurile sunt disputate la fiecare doi ani.

Mandatele sunt repartizate între state în funcție de populație, pe baza recensământului american, organizat o dată la zece ani.

California, cel mai populat stat, are 52 de mandate, în timp ce statele cu populații mici, precum Wyoming și Vermont, au câte unul.

Un partid are nevoie de 218 mandate pentru a obține majoritatea.

Republicanii controlează în prezent Camera Reprezentanților, cu 218 mandate, față de cele 214 ale democraților. Alte două locuri sunt vacante, câte unul deținut, anterior, de fiecare partid.

Noua Cameră a Reprezentanților își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cum funcționează alegerile pentru Senat?

Senatul este camera superioară a Congresului american.

Cei 100 de membri ai săi, câte doi din fiecare stat, indiferent de populația acestuia, sunt aleși la nivelul întregului stat și au mandate de șase ani. Aproximativ o treime dintre mandate sunt disputate la fiecare doi ani.

Anul acesta, au loc alegeri ordinare pentru 33 de mandate, precum și alegeri speciale în Florida și Ohio. Aceste două scrutinuri vor desemna senatorii care vor ocupa, pentru restul de doi ani, locurile deținute, anterior, de Marco Rubio și JD Vance.

Dintre cele 35 de mandate puse în joc, 22 sunt deținute în prezent de republicani și 13 de democrați.

Republicanii au în prezent 53 de senatori, iar democrații 45. Alți doi senatori independenți se alătură democraților, ceea ce oferă blocului democrat 47 de mandate.

Democrații au nevoie de un câștig net de patru mandate pentru a ajunge la 51 și a prelua controlul.

Republicanii pot păstra controlul și cu 50 de mandate, deoarece vicepreședintele Vance poate vota pentru departajare.

Noul Senat își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cele mai importante curse electorale pentru Senat

Pentru a câștiga majoritatea în Senat, democrații trebuie să păstreze cele 13 mandate pe care le apără și să obțină locuri deținute în prezent de republicani.

În Georgia, senatorul democrat Jon Ossoff îl înfruntă pe republicanul Mike Collins.

În Michigan, democratul Abdul El-Sayed și republicanul Mike Rogers concurează pentru un mandat rămas vacant, în timp ce în New Hampshire, democratul Chris Pappas îl înfruntă pe republicanul John Sununu, tot pentru un loc vacant.

Mandatele deținute de republicani le oferă democraților oportunități și în alte state.

În Maine, senatoarea republicană Susan Collins îl înfruntă pe democratul Troy Jackson, care l-a înlocuit pe Graham Platner, câștigătorul alegerilor preliminare, după retragerea acestuia în iulie.

În Carolina de Nord, democratul Roy Cooper și republicanul Michael Whatley concurează pentru un loc rămas vacant.

Curse strânse se desfășoară și în Ohio, Alaska și Iowa, în timp ce Texas și Kansas atrag tot mai multă atenție, pe măsură ce democrații caută noi posibilități de a obține majoritatea.

Deși democrații au un drum mai dificil către majoritatea din Senat decât către preluarea controlului asupra Camerei Reprezentanților, numărul tot mai mare de curse electorale competitive le-a îmbunătățit perspectivele de a câștiga camera superioară, potrivit analiștilor electorali.

Care sunt principalele teme ale alegerilor?

Costul vieții se află în fruntea preocupărilor alegătorilor, în condițiile în care creșterea prețurilor la benzină, cheltuielile cu locuințele și costurile asigurărilor medicale pun presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Drepturile reproductive rămân o temă importantă, alături de imigrație și de starea democrației americane.

Războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, precum și dezvoltarea rapidă a Intenligenței Artificiale și a centrelor de date au generat noi preocupări legate de securitate, locuri de muncă și costurile energiei.

Cine votează la alegerile intermediare?

Aproximativ 210 milioane de americani sunt înscriși pe listele electorale, reprezentând aproape opt din zece locuitori ai SUA cu vârsta de cel puțin 18 ani, potrivit USAFacts, o organizație nepartizană care centralizează date guvernamentale.

California are cei mai mulți alegători înregistrați, 23,2 milioane, urmată de Texas, cu 17,4 milioane, și Florida, cu 13,6 milioane.

Împreună, aceste trei state reprezintă aproximativ 26% din totalul alegătorilor înscriși pe liste.

La polul opus se află Wyoming, cu 278.468 de alegători, Vermont, cu 459.455, și Alaska, cu 603.310.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Camera Reprezentanților?

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea bloca proiectele legislative ale republicanilor și ar putea folosi comisiile parlamentare pentru a ancheta administrația Trump.

Democrații ar avea și posibilitatea de a declanșa procedura de punere sub acuzare a președintelui, prerogativă care aparține exclusiv Camerei Reprezentanților.

Controlul asupra acestei camere le-ar oferi, de asemenea, o influență mai mare asupra finanțării guvernului federal.

Orice proiect de lege trebuie aprobat de ambele camere, astfel că un Senat controlat de republicani nu ar putea adopta singur legi.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Senatul?

Un Senat controlat de democrați ar putea bloca proiecte legislative și ar putea respinge persoanele nominalizate de președinte pentru diverse funcții, inclusiv judecători federali, judecători ai Curții Supreme, membri ai guvernului și ambasadori.

Din acest motiv, controlul asupra Senatului are consecințe care depășesc următorii doi ani.

Judecătorii federali sunt numiți pe viață, astfel că deciziile lor pot influența sistemul judiciar mult timp după încheierea mandatului unui președinte.

Senatul este și camera în care se desfășoară procesul unui președinte pus sub acuzare de Camera Reprezentanților.

Demiterea președintelui necesită o majoritate de două treimi, prag pe care niciunul dintre partide nu pare să îl poată atinge.

Dacă democrații câștigă ambele camere, vor deține întreaga putere?

Nu. Trump ar rămâne președinte și ar putea respinge legile prin veto. Pentru anularea unui veto prezidențial este necesară o majoritate de două treimi în fiecare cameră a Congresului.

Regulamentul Senatului prevede, de asemenea, că sunt necesare 60 de voturi pentru încheierea dezbaterilor asupra majorității proiectelor legislative, deși anumite legi bugetare pot fi adoptate cu majoritate simplă.

Prin urmare, o majoritate restrânsă nu garantează că un partid își poate pune în aplicare programul politic.

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea iniția o nouă procedură de punere sub acuzare împotriva lui Trump, care a trecut deja de două ori prin această procedură.

Totuși, demiterea unui președinte necesită o majoritate de două treimi în Senat.

Când vom afla rezultatele?

Primele rezultate vor începe să apară după închiderea primelor secții de votare, pe 3 noiembrie, la ora 18:00 pe Coasta de Est a SUA (01:00 miercuri, ora României), însă în unele curse foarte strânse ar putea trece mai multe zile până la stabilirea câștigătorilor. Rezultatele anunțate în noaptea alegerilor sunt preliminare.

Numărarea finală a voturilor poate dura zile sau chiar săptămâni, deoarece autoritățile trebuie să centralizeze voturile prin corespondență, buletinele de vot provizorii și celelalte voturi rămase de numărat înainte de validarea rezultatelor.

Ritmul diferă de la un stat la altul. Anumite curse electorale ar putea necesita organizarea unui nou scrutin.

În Georgia, dacă niciun candidat pentru Senat nu obține majoritatea voturilor, va fi organizat un al doilea tur pe 1 decembrie.

Deoarece republicanii au fost, în mod tradițional, mai puțin deschiși decât democrații să voteze prin corespondență, în unele state rezultatele inițiale ar putea indica un avantaj al candidaților republicani, care să se reducă sau chiar să dispară după numărarea voturilor rămase. Acest fenomen este cunoscut drept „mirajul roșu” și s-a manifestat mai ales în 2020.

„Mirajul roșu” a fost folosit de Trump pentru a minți că alegerile din 2020 au fost furate și că el l-a câștigat de fapt. Donald Trump a pierdut decisiv acele alegeri în fața lui Joe Biden. Trump continuă să mintă până în prezent că a câștigat acele alegeri.

În statele care numără mai întâi voturile prin corespondență, se poate produce fenomenul invers. O întârziere a numărării voturilor sau schimbarea candidatului aflat în frunte nu reprezintă, în sine, dovezi ale unei fraude electorale.

Alegerile vor decide cine elaborează legile, cine supraveghează activitatea administrației și cine controlează cheltuielile federale, stabilind astfel raportul de forțe politice pentru restul mandatului lui Trump.