Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) informează că a demonstrat la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, vinovăția a doi membri ai unui grup infracțional în implementarea schemelor de deposedare de apartamente a cinci persoane vulnerabile din Chișinău. Potrivit sentinței, cei doi sunt acum anunțați în căutare, după ce s-au aflat în stare de arest în perioada anilor 2013-2014.

Cei doi infractori sunt un bărbat și o femeie domiciliați în Chișinău, ambii cu studii superioare, căsătoriți, cu vârsta de 56 de ani. Femeia este medic de meserie, iar bărbatul pretindea în comunicarea cu victimele că ar fi asistent social.

Faptele au avut loc în anii 2006-2012, atunci când cei doi au identificat cinci persoane cu deficiențe psihologice sau dependențe de alcool și mod de viață retras. Inculpații foloseau diferite motive inventate pentru ca să-i convingă să le perfecteze procuri de reprezentare – îngrijirea sau administrarea apartamentului, restabilirea actelor de proprietate – după care intrau în posesia apartamentelor, în mod fraudulos, unul din acestea fiind evaluat cadastral la aproape jumătate de milion de lei în acea perioadă. Într-unul din cazuri, inculpatul a obținut prin testament dreptul de proprietate asupra apartamentului uneia din victime născute în 1938, care după șapte zile a decedat, iar inculpatul ar fi putut intra în posesia apartamentului dacă nu interveneau alți factori.

Dosarul a fost trimis în judecată în 2014, însă din motivul schimbărilor repetate a completelor de judecată, examinarea era reluată. Astfel, bărbatul care pretindea că ar fi asistent social a fost condamnat la 20 ani închisoare, iar femeia – la 17 ani închisoare, cu interdicția în privința ambilor de a exercita activități legate de administrarea și gestionarea banilor și bunurilor materiale timp de cinci ani.

În ceea ce privește alți doi membri ai grupului infracțional, aceștia au fost achitați de instanța de judecată, iar procurorii PCCOCS urmează să conteste decizia. Deocamdată, a fost dispusă achitarea pagubei de aproape 250.000 lei succesorilor uneia din părțile vătămate, inclusiv prejudicii morale; precum și prejudicii morale față de alt succesor al altei părți vătămate. De asemenea, au fost aplicate sechestre pe proprietățile inculpaților.

#escroci de apartamente #grup infractional #PCCOCS

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.