Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, şi omologul său din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, au semnat vineri, în marja şedinţei comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, desfăşurată la Chişinău, un Protocol privind colaborarea în domeniul învăţământului militar.

Documentul detaliază modalităţile practice de realizare a unui program de schimb între elevii, studenţii şi cursanţii instituţiilor militare de învăţământ din cele două ţări.

Protocolul, încheiat pe o durată de 10 ani, oferă şi cadrul de colaborare în domeniul armonizării proceselor de învăţământ, activităţi de cercetare, cultural-aplicative şi modernizării infrastructurii didactice.

Cu prilejul şedinţei comune a celor două guverne, miniştrii au avut o întâlnire bilaterală, în cadrul căreia au fost trecute în revistă principalele aspecte ale cooperării în domeniul apărării, dezvoltată începând cu anul 2000, şi perspectivele de intensificare a acesteia, sub auspiciile Parteneriatului Strategic semnat între cele două ţări în anul 2010, se arată într-un comunicat de presă.

„Este important ca societatea civilă să conştientizeze angajamentul ferm şi sprijinul substanţial al ţării noastre pentru bunăstarea Republicii Moldova. În parcursul dumneavoastră către integrarea europeană, puteţi conta pe întreg sprijinul României”, a declarat Vasile Dîncu.

În vederea întăririi securităţii regionale şi dezvoltării cooperării militare, ministrul Apărării a transmis un semnal de încurajare a aderării Republicii Moldova la Procesul reuniunilor miniştrilor apărării din Europa de Sud-Est (SEDM), care ar permite participarea la proiectele dezvoltate în cadrul acestei iniţiative, scrie agerpres.ro.

Totodată, Vasile Dîncu a subliniat şi importanţa consolidării rezilienţei în situaţii de criză, cu referire la sprijinul reciproc pe care România şi Republica Moldova şi l-au acordat în timpul pandemiei de COVID-19.

La rândul său, ministrul Anatolie Nosatîi şi-a exprimat aprecierea pentru sprijinul oferit de România în domenii esenţiale de cooperare – asigurarea participării militarilor celor două armate la exerciţii comune atât în România, cât şi în Republica Moldova şi asigurarea unui număr important de locuri în instituţiile de învăţământ militare româneşti pentru personal al Armatei Naţionale a Republicii Moldova.

Anatolie Nosatîi a menţionat, de asemenea, expertiza şi asistenţa valoroasă acordate de România în contextul implementării obiectivelor din cadrul unor importante iniţiative de cooperare – Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană şi Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO, în special Pachetul Iniţiativei de Consolidare a Capacităţilor de Apărare (DCBI), precizează sursa citată.

„România a fost şi este un partener strategic important pentru Republica Moldova. De-a lungul timpului, am reuşit să construim relaţii de prietenie sincere, necondiţionate şi confirmate prin numărul mare de proiecte, programe şi acţiuni comune, direcţionate spre dezvoltarea sectorului de apărare al ţării noastre. În acest sens, mizăm în continuare pe experienţa partenerilor români în reformarea sectorului de apărare conform standardelor democratice, care este un deziderat important pentru guvernarea actuală, precum şi fortificarea capabilităţilor Armatei Naţionale pentru participarea în operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii”, a declarat Anatolie Nosatîi.

#Guvernul Republicii Moldova #Guvernul Romaniei #ședința comună a guverneleor

Femeile din Republica Moldova sunt mai implicate decât bărbații în îngrijirea copiilor, iar diferența se menține atât în cazul cuplurilor, cât și al părinților singuri. Aproape 20% dintre femei participă la astfel de activități, comparativ cu 12,3% dintre bărbați. Datele Biroului Național de Statistică arată că responsabilitatea îngrijirii familiei continuă să fie distribuită inegal.

Potrivit cercetării privind utilizarea timpului în anul 2025, rata de participare a populației la activitățile neplătite de îngrijire a membrilor familiei și gospodăriei a fost de 17,8%. În cazul femeilor, indicatorul ajunge la 21,4%, în timp ce în rândul bărbaților este de 13,6%.

Cea mai răspândită activitate este îngrijirea copiilor, la care participă 16,3% din populație. Femeile sunt implicate de 1,6 ori mai mult decât bărbații, iar diferențele se observă și în funcție de mediul de reședință: 20,1% dintre locuitorii orașelor au grijă de copii, comparativ cu 12,9% dintre cei de la sate.

Diferența este vizibilă și în familiile cu copii minori. În cazul cuplurilor care au copii sub 18 ani, rata de participare a femeilor la îngrijirea acestora este de 47,1%, față de 33,1% în cazul bărbaților. În familiile monoparentale, indicatorul ajunge la 40,9% pentru femei și 21,2% pentru bărbați.

Cei mai implicați în îngrijirea copiilor sunt adulții tineri. Aproape 45% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani participă la astfel de activități, urmați de cei din grupa de vârstă 35–44 de ani, cu 32,3%.

În medie, persoanele care desfășoară activități de îngrijire ca ocupație principală alocă acestora 2,2 ore pe zi. Femeile dedică 2,3 ore, iar bărbații – două ore. Îngrijirea adulților din familie este mult mai puțin răspândită, însă, atunci când este necesară, femeile îi acordă cu o oră mai mult pe zi decât bărbații.

Un alt aspect interesant ține de activitățile secundare. Deși sunt desfășurate în paralel cu alte ocupații principale, acestea presupun și mai mult timp. Persoanele implicate în astfel de activități alocă îngrijirii, în medie, 4,5 ore pe zi. În cazul femeilor și al locuitorilor din mediul urban, timpul ajunge la 4,7 ore.

Cercetarea mai arată că îngrijirea copiilor nu ia pauză în weekend pentru femei: acestea dedică activităților respective aproximativ 2,2 ore în zilele lucrătoare și 2,3 ore în zilele de odihnă.