Un sondaj făcut de think tank-ul European Council on Foreign Relations în rândul mai multor state europene, printre care și România, arată că majoritatea cetățenilor acestor țări – cu excepția Finlandei – cred că Rusia va invada Ucraina anul acesta. Românii se numără printre europenii care cred că, în cazul unei invazii, Ucraina ar trebui apărată de NATO și UE, dar și de către propria țară, România, potrivit sondajului.

Sondajul ECFR a fost făcut la sfârșitul lunii ianuarie, în șapte țări: Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, România și Suedia.

Potrivit datelor sondajului, românii (64%) sunt, alături de polonezi (73%), cei mai convinși că anul acesta Rusia va invada Ucraina. De altfel, în afară de Finlanda, toate popoarele sondate cred în majoritate că o invazie este probabilă și foarte probabilă: Suedia – 54%, Germania – 52%, Italia – 52%, Franța – 51%, Finlanda – 44%.

În eventualitatea unei invazii, majoritatea europenilor (cu excepția Germaniei) consideră că NATO și UE ar trebui să participe la apărarea Ucrainei. De asemenea, popoarele chestionate sunt de părere – în proporții diferite (cel mai mult Polonia, cel mai puțin Finlanda) – că și propria țară ar trebui să vină în apărarea Ucrainei.

Unii europeni (Germania, Italia, Polonia, România) acordă mai multă încredere NATO, în vreme ce alții (Finlanda, Franța, Suedia) își pun baza mai mult în intervenția UE.

În general, țările au încredere că NATO și UE vor proteja interesele cetățenilor europeni în cazul unei invazii, dar și aici apar diferențe de la țară la țară. Polonia, România, Italia și Suedia au foarte mare încredere în NATO și UE, în vreme ce Germania, Finlanda și Franța sunt puțin mai sceptice, dar tot cu procentaje de minimum 50% (cu excepția încrederii francezilor în NATO, care este de 47%).

Între cetățenii europeni există diferențe majore în privința participării propriei țări la apărarea Ucrainei. Cei mai dispuși ca țara lor să sară în apărarea Ucrainei sunt polonezii (65%), în vreme ce finlandezii se împotrivesc cel mai mult (54%).

Românii, alături de italieni, francezi și suedezi sunt favorabili în proporție de circa 40% ideii ca țara lor să participe la apărarea Ucrainei.

În privința amenințării unei acțiuni militare din partea Rusiei dacă o țară sare în apărarea Ucrainei, polonezii și românii se declară cei mai dispui să-și asume acest risc, în vreme ce italienii și francezii se împotrivesc cel mai tare.

Concluzia autorilor studiului este că cetățenii europeni privesc o nouă invazie a Rusiei în Ucraina nu doar ca pe un atac împotriva unei țări vecine, ci și împotriva securității europene înseși. Este uimitor că atât de mulți respondenți – din nordul, sudul, estul și vestul continentului – cred că această ordine de securitate trebuie protejată.

Ceea ce nu-l va surprinde pe președintele rus este că, în vreme ce europenii susțin Ucraina, sunt mai puțin entuziaști în a plăti costurile financiare ale descurajării Rusiei, mai arată autorii în concuziile lor.

#invazia Rusiei #români #Romania #Ucraina

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.