Prim-ministra Natalia Gavrilița spune că autoritățile de la Chișinău urmăresc cu îngrijorare tensiunile dintre Federația Rusă și Ucraina. La fel, Natalia Gavrilița a mai menționat că pentru a realiza reformele propuse de Guvern este nevoie de stabilitate și pace în regiune.

„Credem cu tărie că avem nevoie de pace și stabilitate în regiune ca să ne putem concentra pe reformele interne, pe creșterea bunăstării cetățenilor noștri. Contribuim cât putem în sfera diplomatică la soluționarea politică a acestui conflict” a declarat Natalia Gavrilița în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

În același timp, Republica Moldova are pregătite câteva scenarii în funcție de evenimentele care se vor desfășura în țara vecină.

„Avem mai multe scenarii ipotetice, în funcție de derularea evenimentelor din Ucraina, sunt identificate anumite riscuri, avem efectuate evaluări, analize, deci, suntem pregătiți pentru mai multe scenarii, dar repet, ele sunt ipotetice. În funcție de derularea evenimentelor, Guvernul va interveni pentru a diminua riscurile pentru populația noastră”, a spus Natalia Gavrilița

Prim-ministra Natalia Gavrilița susține că în cazul în care ar exista o agresiune externă, țara noastră nu ar solicita ajutor militar României în condițiile actuale. Motivul fiind că Republica Moldova este o țară neutră.

„Acesta ar fi un scenariu foarte grav. Republica Moldova este o țară neutră. Am spus-o întotdeauna, suntem gata să ne implicăm în discuții, negocieri ca să asigurăm pacea și stabilitatea în regiunea noastră. Noi nu ne așteptăm la un astfel de scenariu. Ca să fie foarte clar, probabilitatea analizată este una joasă. Nu observăm mișcări care ne-ar face să credem în acest scenariu. Repet, suntem o țară neutră, avem un conflict înghețat, dezghețarea conflictului ar fi un scenariu extraordinar și ar fi alte discuții la nivel internațional”, a mai spus Natalia Gavrilița.

La fel, premiera a mai declarat că unul din riscurile la care ar putea fi supusă Republica Moldova în cazul în care izbucnește un război în țara vecină este întreruperea livrării gazelor naturale din Rusia prin Ucraina.

Ieri, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere în format online cu ambasadorii țărilor membre ale Uniunii Europene, acreditați la Chișinău. Discuția s-a axat în mod special pe situația tensionată din regiune, posibilele evoluții ale crizei și măsurile întreprinse de autorități pentru a diminua riscurile unor eventuale acțiuni militare în Ucraina.

#Natalia Gavrilita #prim ministra #razboi #Republica Moldova #situație tensionată #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.