Mai multe ilegalități au fost depistate în procesul de exploatare a substanțelor minerale utile. Acestea au adus prejudicii în valoare de circa 850 de milioane de lei. Prejudiciul reparat este de doar 1,2 milioane lei sau 0,14 % din suma totală, potrivit rezultatelor Comisiei de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra mediului.

Constatările au fost prezentate de către deputatele PAS Ina Coșeru, președinta Comisiei de anchetă și Mariana Cușnir, membră a Comisiei în cadrul unei conferințe de presă, transmisă pe RLIVE.MD

Deși s-a stabilit că prin acțiunile ilegale au fost aduse prejudicii în sumă totală de circa 850 de milioane lei, nimeni nu a fost atras la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunilor legate de gestionarea frauduloasă a resurselor minerale utile.

Cele mai frecvente încălcări depistate:

Extragerea neautorizată a substanțelor minerale din extravilanul localităţilor, precum şi lipsa de reacție din partea autorităților publice în adoptarea măsurilor pentru contracararea acestor fenomene negative;
Valorificarea substanțelor minerale utile de către agenții economici cu încălcarea prevederilor contractelor de folosință a subsolului, perimetrului minier, planurilor de execuție, exploatare, recultivare, etc.;
Desfășurarea activității de exploatare minieră pe terenurile cu destinație agricolă, în lipsa excluderii temporare a acestora din circuitul agricol și fără achitarea despăgubirilor corespunzătoare de producție agricolă;
Neexecutarea obligației privind recultivarea sectoarelor de teren degradate de lucrări miniere, ca rezultat solului şi mediului înconjurător cauzându-se prejudicii în proporţii considerabile.

Pe parcursul anilor 2018-2021 au fost întocmite procese-verbale contravenționale și aplicate amenzi în sumă totală de 202250 lei.

Totodată, în perioada anilor 2011-2020 s-a dispus pornirea a 55 de cauze penale. În privința a 8 cauze, urmărirea penală a fost finalizată cu remiterea acestora spre examinare instanțelor de judecată. Inspectoratul pentru Protecția Mediului a înaintat în instanța de judecată doar 3 acțiuni civile pentru recuperarea sumei de 4,2 milioane lei.

„Cei care au capturat statul Republica Moldova și l-au transformat în stat oligarhic, nu doar au admis, dar au fost părtași și participanți activi la distorsionarea cadrului normativ, inclusiv în domeniul exploatării resurselor minerale utile”, a declarat Ina Coșeru.

Totuși, deputata a menționat că sunt și agenți economici care respectă cu strictețe Legea și au un proces de administrare modern a procesului de exploatare a resurselor minerale utile.

„Sunt încă foarte multe fapte neilucidate. Urmează să clarificăm câți foști miniștri, demnitari cu putere de decizie au intrat în posesia unor cariere. Vrem să transmitem un mesaj foarte clar celor care încasează venituri nejustificate și încalcă cadrul legal. Această situație nu va mai fi tolerată. Urmează să modificăm cadrul normativ și să facem ordine în acest domeniu. Resursa naturală este resursa statului, a tuturor cetățenilor, în egală măsură. Ea trebuie utilizată legal, rațional”, a declarat deputata PAS, Mariana Cușnir.

Comisia de anchetă va continua monitorizarea relațiilor privind exploatarea resurselor minerale utile și va elabora un raport final și va veni cu recomandări.

#ilegalitati #protectia mediului #substanțe minerale utile

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.