Mega raritate! În perioada 13-15 februarie, țara noastră a fost vizitată de un oaspete foarte rar – vulturul negru (Aegypius monachus). Pasărea este un subadult care provine din Spania și care a fost relocat anul trecut în Bulgaria în cadrul unui program de reintroducere a speciei. Tânărul vultur a primit numele de Djuranlyi și a fost echipat cu transmițător satelitar.

Djuranlyi a intrat în Republica Moldova pe data de 13 februarie 2022, lângă localitatea Etulia Nouă.

„După o noapte petrecută în raionul Cahul, pasărea și-a continuat zborul până în nordul țării, oprindu-se în raionul Telenești, lângă localitatea Pistruieni. Acolo a fost observată în dimineața zilei de 15 februarie de către membrii SPPN Silvia Ursul și Alexandr Turcan, care au fost însoțiți de jurnalista Ecaterina Cazacenco”.

Potrivit informațiilor, pasărea se afla pe un teren agricol și aștepta ca aerul dimineții să se încălzească, pentru a decola cu ajutorul curenților de aer. Din când în când era vizitată de corbi teritoriali și curioși. Înainte de prânz și-a luat zborul în direcția nord-vest, îndreptându-se spre regiunea Vinița din Ucraina.

„Vulturii tineri pribegesc adesea până la atingerea maturității, putând parcurge distanțe impresionante. În doar câteva luni de la eliberare, Dzhuranli a parcurs mii de kilometri, traversând Bulgaria, Turcia și Grecia. După ce s-a reîntors în Bulgaria, vulturul a călătorit în România, unde și-a petrecut aproape întreaga iarnă. La mijlocul lunii februarie a decis să treacă și pe la noi”, se mai arată în nota informativă a Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii.

De menționat că, conform responsabililor, această specie este considerată dispărută din Republica Moldova.

„La începutul anilor 1900 existau câteva perechi de vulturi negri care cuibăreau în regiunea Cornești care au dispărut din cauza persecuției umane, tăierii arborilor bătrâni, lucru care s-a răsfrânt și asupra altor specii de vultur: vulturul pleşuv sur (Gyps fulvus) dar și acvilelor de mari dimensiuni: Acvila de câmp (Aquila heliaca), acvila de munte (Aquila chrysaetos). O altă cauză a dispariției păsărilor, a fost otrăvirea secundară cu poluanți de tip DDT”.

Ultimul exemplar de vultur negru în Republica Moldova a fost văzut în iulie 1951, fiind împușcat lângă Ungheni. Vizita lui Djuranlyi din data de 15.02.2022 s-a produs la 71 de ani de la ultima observație oficială și documentată!

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#disparitie #pasare #Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii #specie rara #vultur

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.