Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea deputaților socialiști cu privire la aplicarea retroactivă a tarifelor majorate la gazele naturale. Instanța a subliniat că nu este competentă să ofere o interpretare a Constituției prin raportare la pretinse acte retroactive care nu se supun controlului de constituționalitate. Decizia a fost aprobată de către magistrații Înaltei Curți la 17 februarie.

Autorii sesizării, Vlad Batrîncea, Corneliu Furculiță, Adela Răileanu, Grigore Novac și Petru Burduja, menționează că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o hotărâre prin care a majorat prețul gazelor naturale de la 11,08 lei pentru un metru cub de gaz la 14,06 lei fără TVA, ceea ce constituie 15 lei și 18 bani cu TVA inclus preț care trebuie plătit începând cu 1 ianuarie curent.

Socialiștii susțin că hotărârea ANRE are un caracter retroactiv și distorsionează calculele reale ale consumatorilor, majorându-le cheltuielile pentru fiecare metru cub de gaz consumat cu 37%.
Așadar, tot ei menționează că impunerea unor taxe și tarife de către autorități cu efect retroactiv compromite dreptul de proprietate garantat de articolul 46 din Constituție.

Prin urmare, Curtea Constituțională a decis că sesizarea privind interpretarea Constituției este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Membrii Curții au declarat inadmisibilă sesizarea deputaților socialiști din Parlamentul Republicii Moldova.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

#Curtea Constitutionala #hotarare #sesizare deputați socialiști

Germania, Austria, Grecia, Danemarca și Țările de Jos vor să semneze în acest an acorduri cu țări terțe pentru a-i scoate din UE pe migranții extracomunitari fără rezidență legală, scrie hotnews.ro.

Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul unei reuniuni găzduite de Danemarca, potrivit Reuters.

Țările în cauză, cunoscute ca Grupul celor Cinci, spun că au convenit asupra unor pași concreți pentru un acord cu o țară din afara UE privind centre de returnare. Nu au menționat numele statelor de la care se așteaptă să găzduiască astfel de centre.

„Dorim să ajungem la un acord cu țări terțe în acest an, care să permită înființarea de centre de returnare”, le-a declarat reporterilor ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, într-o conferință de presă la Copenhaga.

Grupul, care a organizat o serie de reuniuni în acest an, intenționează să se reunească la München, Germania, la sfârșitul lunii septembrie.

În iunie, Parlamentul European a aprobat o revizuire a politicii în sectorul migrației, care vizează accelerarea deportărilor și posibilitatea statelor membre de a înființa centre în străinătate, ceea ce, potrivit criticilor, ar putea slăbi garanțiile pentru solicitanții de azil.

„Riscuri considerabile pentru drepturile omului”

Consiliul Europei, un organism din afara UE care promovează drepturile omului, democrația și statul de drept pe întreg continentul, a declarat în iulie că astfel de centre de returnare prezintă „riscuri considerabile pentru drepturile omului”, iar alte câteva organizații au criticat, de asemenea, planul.

Secretarul general al Consiliului Danez pentru Refugiați, Charlotte Slente, a declarat că ar fi mai bine să fie implementat Pactul UE privind migrația și azilul, care se concentrează pe un control mai strict la frontieră, proceduri mai rapide de azil și returnare și sisteme digitale extinse pentru gestionarea cererilor de azil.

„Centrele de returnare se concentrează pe un număr mic de returnări, nu vor împiedica oamenii să adopte rute și mai periculoase și ar putea încălca drepturile fundamentale ale omului”, a declarat Slente.

Danemarca se așteaptă să fie gata să trimită migranți către centrul de returnare cel târziu în 2027, a declarat ministrul imigrației și integrării, Morten Bodskov.