Olimpiada de iarnă de la Beijing, China, s-a încheiat cu amintiri dureroase pentru unii sportivi. Finlandezul Remi Lindholm, în vârstă de 24 ani, a avut un moment cumplit în timpul probei de la schi fond, în ziua de sâmbătă, 19 februarie curent, și a povestit despre el pentru presa locală. I-a înghețat penisul la cursă și a ajuns la final „în chinuri groaznice”, scrie Reuters.

Din cauza frigului, o vreme cu -20 grade Celsius, cursa masculină de 50 km de la Jocurile de la Beijing a fost scurtată la 30 km, dar asta nu l-a ajutat foarte mult pe finlandezul Remi Lindholm, care a avut nevoie de un pachet de căldură la sfârșitul probei pentru a dezgheța o parte a corpului deosebit de sensibilă.

Lindholm a petrecut puțin mai puțin de o oră și 16 minute parcurgând proba în vânt rece ca gheața, ceea ce a dus la înghețarea penisului său pentru a doua oară într-o cursă de schi fond, în urma unui incident similar în Ruka, Finlanda, anul trecut.

„Puteți ghici care parte a corpului a fost înghețată, când am terminat (cursa olimpică masculină de 50 km)… a fost una dintre cele mai proaste competiții la care am participat”, a spus el presei finlandeze.

Organizatorii, fiind îngrijorați de degerăturile din timpul cursei de sâmbătă, au mai scurtat cursa la 20 km. Costumele subțiri și straturile de dedesubt purtate de concurenți, precum și echipamentul care le acoperă fețele și urechile, ofereau puțină protecție.

Lindholm a explicat că a folosit un pachet de căldură pentru a încerca să-și dezghețe zona intimă.

„Când părțile corpului au început să se încălzească, durerea a fost insuportabilă”, a adăugat el.

După o oră și 16 minute de cursă, Lindholm s-a clasat pe locul al 28-lea.

Pentru cele mai importante știri,
abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#finlandez #Jocuri Olimpice #schi

Actuala preşedintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie preşedinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creştin-Democrate (CDU), relatează AFP, preluată de Agerpres.

Nominalizarea ei este aşteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz.

Confirmarea ar face ca alegerea ei, pe 30 ianuarie, să fie practic sigură de către aproximativ 1.260 de alegători, în principal membri ai parlamentului din ambele camere (Bundestag şi Bundesrat), împreună cu câţiva reprezentanţi ai societăţii civile.

Ea i-ar succeda apoi lui Frank-Walter Steinmeier (SPD), care este preşedinte al Republicii Federale din 2017.

Tradiţia politică din Germania dictează ca partidele de coaliţie să caute să convină asupra unei figuri comune pentru acest rol în mare parte ceremonial, menit să depăşească diviziunile partizane şi să reprezinte conştiinţa morală a naţiunii.

Actuala coaliţie de guvernare este formată din Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), formată din CDU-ul cancelarului Friedrich Merz şi aliatul său bavarez, CSU, precum şi din social-democraţi (SPD).

Luni, cancelarul şi-a exprimat dorinţa de a alege o femeie ca şef al statului, declarând că va propune un candidat „de centru”, fără a da nume.

Prin urmare, ar putea fi aleasă această politiciană a CSU, ale cărei apariţii într-un costum tradiţional (dirndl) la Oktoberfest au transformat-o într-o figură familiară în tot landul.

De asemenea, ea se bucură de un nivel de respect şi de recunoaştere care se extinde mult dincolo de rândurile CSU. De săptămâni întregi, partenerul de coaliţie SPD a emis numeroase declaraţii de susţinere pentru această fostă ministră a Agriculturii sub Angela Merkel.

Unul dintre liderii regionali ai SPD, Dietmar Woidke (Brandenburg), şi-a exprimat în mod clar sprijinul faţă de ea, descriind-o pentru Politico drept „candidata perfectă”. „Cunoaşte politica germană pe de rost. Este abordabilă. Îi plac oamenii, ştie să asculte şi să se facă ascultată”, a spus el.

Modul în care a gestionat relaţia cu grupul parlamentar al AfD din parlamentul landului Bavaria este considerat atât ferm, cât şi politicos.

Într-o perioadă de intensă polarizare politică şi în contextul în care partidul anti-imigraţie şi pro-rus AfD a atins o popularitate record în ţară, cu aproximativ 28% din intenţiile de vot, ea ar putea deveni o forţă pentru calmarea tensiunilor.

Ilse Aigner s-a născut în Bavaria, din părinţi care conduceau o companie de electricitate. Tinereţea i-a fost marcată de un cancer: o tumoare de pe spate a trebuit să fie extirpată.

După studii tehnice, a lucrat ca tehnician electrician pentru un producător de elicoptere, înainte de a ocupa numeroase funcţii parlamentare şi ministeriale, atât la nivel local, cât şi federal.