Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), a examinat marți, 22 februarie, Raportul auditului conformității asupra gestionării mijloacelor financiare alocate alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova în anul 2020 și Raportul auditului conformității asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

Mai exact, activitățile de audit au fost desfășurate în cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC), organ abilitat pentru coordonarea activității tuturor organelor electorale în vederea pregătirii și desfășurării alegerilor în condițiile Codului electoral, fiind supuse auditului gestionarea mijloacelor financiare alocate alegerilor de către CEC, totodată fiind solicitate și colectate probe de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE).

Comisia Electorală Centrală aprobă devizul de cheltuieli pentru organizarea și desfășurarea alegerilor, care include cheltuielile pentru: CEC, 36 de consilii electorale de circumscripție și 2200 de Birouri electorale ale secțiilor de votare, dintre care 150 birouri electorale în străinătate.

„Cu referire la Raportul auditului conformității asupra gestionării mijloacelor financiare alocate alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova în anul 2020 se relevă că, CEC a elaborat și a aprobat devizul de cheltuieli în sumă de 167,4 mil. lei, iar ca urmare a rectificării bugetului au fost precizate mijloace în sumă de 167,3 mil. lei. Ministerul Finanțelor, conform competențelor, a precizat mijloace financiare în sumă de 166,7 mil. lei, fiind executate 134 mil. lei, sau 80,4%, dintre care pentru CEC – 126,97 mil. lei, iar pentru MAEIE – 7,02 mil. lei”.

Totodată, din fondul de rezervă al Guvernului, au fost alocate mijloace financiare CEC în sumă de 13,3 mil. lei, dintre care au fost executate 13,1 mil. lei, iar MAEIE – 1,02 mil. lei, fiind executate doar 0,7 mil. lei, pentru achiziționarea echipamentelor de protecție în scopul prevenirii răspândirii infecției COVID-19.

CEC, Consiliile electorale ale circumscripției electorale, Centrul de instruire continuă în domeniul electoral și MAEIE nu au asigurat, în unele cazuri, executarea și raportarea conformă cadrului normativ a mijloacelor financiare, nerespectând astfel principiul performanței care să demonstreze utilizarea în mod econom și eficient a resurselor alocate. Totodată, auditul evidențiază lipsa unor reglementări atât la nivel normativ, cât și celui regulator intern, fiind admise neconformități, ce au generat cheltuieli majorate din bugetul din stat, exprimate prin:

lipsa unor proceduri exprese în cadrul normativ privitor la modalitatea de livrare și de tipărire a buletinelor de vot, prețul buletinelor de vot variază semnificativ pentru secțiile de votare din străinătate și din țară;
lipsa clarității, în Codul electoral, cu privire la remunerarea muncii angajaților lasă spațiu pentru diverse interpretări, ceea ce determină executarea cheltuielilor majorate din bugetul de stat;
procurarea combustibilului în lipsa unor documente primare relevă posibilitatea admiterii unor supracheltuieli și ratării unor economii;

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Achizițiile echipamentelor de protecție în scopul prevenirii răspândirii infecției COVID-19 au fost efectuate cu unele rezerve de la principiile bunei guvernări, economicității, eficienței și eficacității. Astfel, din alocațiile din fondul de rezervă au fost procurate echipamente de protecție în sumă de 13,1 mil. lei, dintre care au fost utilizate în sumă de 9,6 mil. lei, fiind rămase bunuri în sumă de 3,5 mil. lei. Auditul a constatat că cantitatea de măști urma a fi suplinită, după caz, ținând cont de numărul celor utilizate la primul tur de scrutin, dar CEC nu a efectuat o procedură de numărare a măștilor rămase și a procurat adițional 1,2 mil. buc. în sumă totală de 1,3 mil. lei, care nu au fost utilizate și ca rezultat au fost transmise cu titlu gratuit, cu aceiași mărime, fiind majorată executarea devizului de cheltuieli destinat acestui scrutin”.

Totodată, CEC a procurat echipamentele de protecție centralizat, cu rezerve de bunuri, iar consiliile electorale ale circumscripției electorale au procurat bunuri la prețuri mult mai mari, la care, în opinia auditului, au fost ratate economii.

„Cu referire la Proiectul Raportului auditului conformității asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 auditul relevă că CEC a elaborat și a aprobat devizul de cheltuieli estimativ în sumă totală de 125,0 mil. lei. Ministerul Finanțelor a alocat CEC, din fondul de rezervă al Guvernului, mijloace financiare în sumă totală de 92,5 mil. lei, dintre care au fost executate 84,5 mil. lei, sau la nivel de 91,4%. CEC a returnat în fondul de rezervă al Guvernului alocațiile nevalorificate în sumă de 7,8 mil. lei”.

Executarea alocațiilor pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 s-au efectuat cu abateri de la prevederile cadrului normativ, precum:

achitarea indemnizațiilor funcționarilor electorali s-a efectuat, de către unele Consilii electorale ale circumscripției electorale, cu abateri de la cadrul normativ, iar remunerarea muncii angajaților Centrului de instruire continuă în domeniul electoral și Comisiei Electorale Centrale – în lipsa reglementării exhaustive cu privire la achitare și atribuții;
unele Consilii electorale ale circumscripției electorale nu au repartizat la Birourile electorale ale secțiilor de votare, în limita aprobată de către CEC, alocațiile pentru procurarea combustibilului, iar la executarea cheltuielilor nu au completat corespunzător și nu au anexat în totalitate documentele confirmative potrivit cadrului normativ;
Consiliile electorale ale circumscripției electorale au procurat rechizite de birou și alte bunuri materiale, dar nu le-au repartizat Birourilor electorale al secțiilor de votare, în limita aprobată de către CEC. Totodată, CEC a planificat procurarea buletinelor de vot în sumă totală de 4,0 mil. lei la un preț unitar de 1 leu, dintre care 3,3 mil. lei pentru secțiile de votare din țară și 750,0 mii lei pentru cele externe. Cheltuielile efective pentru achiziționarea buletinelor de vot au însumat 656,0 mii lei, sau la nivel de 16,2% din suma planificată, prețul unitar al unui buletin constituind 0,18 lei.

Unele observații de audit se regăsesc în ambele proiecte de Rapoarte de audit, și anume, modul de organizare a activităților de achiziții publice, majoritatea contractelor fiind încheiate prin excepție de la Legea privind achizițiile publice. Planul de achiziții a fost întocmit în lipsa cunoașterii exacte a necesităților, iar contractele încheiate de către Consiliile electorale ale circumscripției electorale nu au fost raportate Agenției Achiziții Publice pentru supravegherea realizării achizițiilor.

În final, Curtea de Conturi conchide că, aspectele conformității gestionării mijloacelor financiare, managementul execuției cheltuielilor pentru desfășurarea alegerilor au fost afectate de nerespectarea normelor de reglementare a disciplinei financiar-bugetare, precum și de lipsa controlului intern corespunzător, ceea ce a condiționat nereguli și incertitudini în utilizarea mijloacelor financiare.

#audit #CCRM #incertitudini #nereguli

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.