La finele trimestrului IV 2021, prețul de ofertă la bunurile imobile rezidențiale din mun. Chișinău a continuat tendința de creștere, stabilită începând cu trimestrul I 2020. Indicele RPPI, la situația de raportare, a înregistrat valoarea de 126,9 la sută, fiind în creștere cu 11,2 la sută față de trimestrul IV 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, scrie portalul de știri economice Bani.md.

Indicele RPPI aferent prețului de ofertă la bunurile imobile prezentate pe piața primară a înregistrat valoarea de 138,7 la sută, fiind în creștere cu 17,7 la sută față de trimestrul IV 2020.

Indicele RPPI aferent prețului de ofertă la bunurile imobile din cadrul pieței secundare a înregistrat valoarea de 122,0 la sută, fiind în creștere cu 9,1 la sută față de trimestrul IV 2020.

Experții imobiliari sunt de părere că majorarea prețurilor la imobile e o tendință pe termen scurt și ar mai putea dura câteva luni. Pe termen lung, numărul tranzacțiilor imobiliare va fi mare în municipiul Chișinău, unde vor avea loc multe procurări de apartamente în scopuri investiționale. În Republica Moldova, piața imobiliară se concentrează exclusiv în municipiul Chișinău. În afara capitalei, practic, piață imobiliară nu există.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Datele ASP relevă că numărul tranzacțiilor imobiliare s-a dublat în ultimii ani. Tradițional, până în 2015, anual, în Republica Moldova aveau loc 14-15 mii de tranzacții imobiliare, în mod special la apartamente. Începând cu 2019, și până în prezent, sunt circa 28 de mii de tranzacții imobiliare.

În ceea ce privește creditele imobiliare, datele Băncii Naționale a Moldovei relevă o ascensiune a creditării în ultimii ani. Din 2005 și până în 2017, volumul total al creditelor imobiliare în sistemul bancar a ajuns la 2,6 miliarde de lei, datorită dobânzilor reduse și a condițiilor lejere de acordare oferite de către bănci. În nouă luni ale anului 2021 suma totală a creditelor imobiliare se cifra la peste 10 miliarde de lei. Or, în prezent, sistemul bancar acordă 19% din banii pe care îi are sub formă de credite pentru construcția sau achiziția imobilului.

#indice #piata imobiliara #prețuri

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.