Republica Moldova nu ia exemplul țărilor baltice de a interzice posturile rusești în contextul agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei. Deși urma să aibă loc o ședință extraordinară a Consiliului Audiovizualului pe acest subiect, ședința a fost anulată. Fostul premierul Ion Sturza face apel către regulatorul în domeniul media să ia atitudine.

Potrivit fostului premier Ion Sturza televiziunile rusești sunt avantajate pe piața media din Republica Moldova, încasând cel mai mare volum de publicitate.

„Minimum 50% din plățile încasate din publicitate de posturile TV se duc în Rusia. Pe licențe, pe drepturi, pe… Bugetele de publicitare sunt repartizate de companii în funcție de punctele de audiență. Cine măsoară audiențele? Tot ei, bănuiesc, posturile rusești (a se citi în mare ale lui Dodon). Lucru moștenit de la Plaha. Respectiv, posturile moldovenești sunt dezavantajate totalmente. Cât? Din discuțiile cu operatorii mari de cablu, care cunosc cel mai exact audiențele, minimum de 3(!) ori”, a scris fostul premier Sturza pe pagina sa de Facebook.

Ion Sturza dă se înțeles că membrii CA de la Chișinău ar așteaptă indicații de sus pentru a acționa în privința televiziunilor rusești. Postarea are loc în contextul în care ieri, mai multe ong-uri de media au solicitat Consiliului Audiovizualului sistarea activității posturilor retransmise din Federația Rusă.

„Pe multiplex, antenă, care cuprind 20% din populație preponderent la țară, tot ele sunt – posturile rusești. De ce? Pentru că pentru posturile locale este prohibitiv ca preț. Al cui e multiplexul? Al statului Republica Moldova. Știu, așteptați un semnal, să nu cumva… Dar fiți atenți, să nu vină mai întâi tancul și abia după semnalul”, a mai scris Ion Sturza.

Realitatea.md amintește că Letonia și Lituania au interzis temporar unele posturi de televiziune pro-ruse, inclusiv RTR Rossia și RTR Planeta. Începând cu ziua de ieri, și în Estonia a intrat în vigoare interdicția de retransmitere a canalelor de televiziune RTR Planet, NTV Mir, NTV Mir Baltiya, Belarus 24, Russia 24 și TV Center International.

#CA #Ion Sturza #televiziuni rusesti

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.