Dacă ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia nu are cum să recunoască actuala conducere a Ucrainei, pentru că o consideră „nedemocratică”, pasând vina în exclusivitate pe președintele ucrainean pentru ratarea șanse de a discuta despre securitate; atunci Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt prezidențial, or chiar „mâna dreaptă” a liderului Kremlinului, Vladimir Putin, a anunțat că, de fapt, federația îl recunoaște pe Vladimir Zelenski ca un șef de stat legitim. Ambele declarații de presă care se bat cap în cap au fost făcute la amiaza zilei de vineri, 25 februarie curent.

Ministrul de externe al Federației Ruse Serghei Lavrov a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a ratat ocazia discuțiilor privind securitatea țării.

„Zelenski a ratat ocazia negocierilor privind securitatea. Ne-am propus să discutăm despre garanțiile de securitate în decembrie anul trecut și el știa bine acest lucru. Nu trebuie să pasați acum responsabilitate de la un cap bolnav, la unul sănătos”, a declarat Lavrov.

De asemenea, el a menționat că Federația Rusă nu vede posibilitatea de a recunoaște actualul guvern al Ucrainei ca fiind democratic și că nu va permite ca neonaziștiilor să conducă Ucraina. Totuși, a subliniat că Rusia este pregătită pentru negocieri oricând, doar dacă forțele armate ucrainene lasă jos armele.

Kremlinul însă, prin purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a calificat declarația lui Vladimir Zelenski despre disponibilitatea sa de a discuta despre statutul neutru al Ucrainei drept „o mișcare către pozitiv”.

„Aceasta este o nouă declarație. I-am acordat atenție. Mai degrabă, este o mișcare în direcția pozitivului. Acum trebuie să o analizăm”, a apreciat Dmitri Peskov.

Când a fost întrebat dacă Kremlinul îl va recunoaște pe Zelenski ca președinte, el a răspuns: „Da, desigur”.

https://www.youtube.com/watch?v=PQdUb8BUcZw&ab_channel=RT%D0%BD%D0%B0%D1%80%D1%83%D1%81%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%BC

Pentru cele mai importante știri,
abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rusia vrea să înconjoare Kievul. Zelenski – pregătit pentru negocieri: „Am rămas în capitală cu poporul”

#Dmitri Peskov #Rusia #Serghei Lavrov #Vladimir Zelenski

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.