Președintele Parlamentului, Igor Grosu, dă asigurări că în scurt timp președintele Maia Sandu va veni cu anunțul privind depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, astfel încât Republica Moldova să obțină statutul de stat candidat la eurointegrare. Anunțul vine în contextul în care, Ucraina a depus deja cererea de aderare, demers ce urmează a fi analizat de instituțiile europene, notează IPN.

În timpul vizitei la Chișinău a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și a Comisarului european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, președintele Maia Sandu a anunțat că războiul din Ucraina determină autoritățile să accelereze procesul de integrare europeană. Șeful statului a menționat că apropierea Republicii Moldova de blocul comunitar va oferi țării securitate și dezvoltare economică. În acest context, președintele Parlamentului spune că, în scurt timp, șeful statului va veni cu anunțuri importante pentru toți promotorii integrării europene.

„Va fi depusă această cerere și în foarte scurt timp va venit doamna președinte și va face publice detaliile despre acest gest. În discuții cu înaltul comisar, cu vicepreședintele Comisiei Europene am spus foarte clar că, prin votul ultimelor alegeri parlamentare și prezidențiale, marea majoritate a cetățenilor a ales integrarea europeană. Și prin comportamentul nostru din ultimele zile, ne-am demonstrat nouă înșine și celorlalți că suntem proeuropeni. Putem fi solidari, putem sări în ajutor, putem fi empatici și bine organizați. Noi credem cu tărie că Republica Moldova merită o perspectivă europeană foarte clară”, a spus Igor Grosu în cadrul unei ediții speciale de la postul public de televiziune.

Președintele Parlamentului a explicat și decizia autorităților de la Chișinău de a nu se alătura țărilor occidentale în aplicarea sancțiunilor față de Federația Rusă. Igor Grosu spune că prioritatea Republicii Moldova este să gestioneze cât mai eficient criza refugiaților ucraineni.

„Prin deciziile noastre și prin comportamentul nostru am făcut ceea ce am putut face mai bine. Noi am avut grijă de oameni. Pe cei care vor să meargă pe calea sancțiunilor îi rog să se gândească la câteva lucruri, dacă aceste sancțiuni ar fi dus la securizarea noastră energetică, dacă i-ar fi ajutat pe oamenii care sunt acum pe drumuri, dacă asta ar fi oferit mai multă securitate cetățenilor noștri care se află pe teritoriul Rusiei, dacă sancțiunile ar fi ajutat la soluționarea situației din Transnistria. Pornind de la aceste lucruri, cred că am luat decizia cea mai corectă. Am luat decizia de a ne preocupa de sărmanii ucraineni, de a face ce putem noi mai bine aici”, a spus Igor Grosu.

Retorica privind depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a revenit în actualitate după ce acum 2 zile, președintele Zelensky a semnat cererea de aderare a Ucrainei la UE. Ulterior, Parlamentul European a votat o rezoluție prin care recomandă Comisiei și Consiliului Uniunii Europene să ofere Ucrainei statutul de stat candidat la aderare.

#Igor Grosu #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.