„Ce noroc trebuia să ai să ajungi la guvernare în așa vremuri? Pandemie devastatoare, inflație globală, șantaj energetic, război la vecini, refugiați, insecuritate. Opoziție crescută și educată de agresori, „ai noștri” mânați de ură și vendetă personală și un primar al capitalei care folosește în modul cel mai cinic bieții refugiați ca armă politică și PR dezgustător”. O asemenea întrebare a adresat fostul prim-ministru, Ion Sturza, în prezent om de afaceri, aflat cu traiul în România, care afirmă că nu regretă că a susținut-o în toți acești ani, până a ajunge la guvernare pe Maia Sandu.

Sturza scoate în evidență caracterul și dârzenia actualei guvernări prin care a luat unele decizii radicale în comparație cu anumite situații impuse de actualul război din Ucraina, care afectează direct și Republica Moldova.

„Ce noroc trebuie să ai să iei decizii care acum o săptămână păreau de neconceput, să închizi Sputnik-ul și alte canale de propagandă ale rușilor? Dar cel mai important – să semnezi cererea de aderare la Uniunea Europeană. Și să o faci conștient, coordonat cu UE, cu liderii europeni. Să o faci în așa fel, ca să nu fie „o scrisoare pierdută”, ca să nu fie refuzat și blocat”, mai scrie Sturza.

Totodată, fostul premier menționează că nu regretă că a susținut-o deschis pe Maia Sandu, chiar dacă unii prieteni de ai săi l-au criticat pentru aceasta.

„Puteți voi (unii) să continuați să spuneți că am greșit ani în urmă când am susținut-o deschis pe Maia Sandu, când am spus că Natalia Gavrilița are vână sau că Nicu Popescu are stofă de mare diplomat. Că risc, inclusiv fizic, că supăr pe frați și prieteni. Poate. Dar ce mai contează în condițiile de azi? Da, Maia Sandu ne-a „legat”. Și nu a făcut-o ca lașul de Putin cu sângele ucrainenilor. Ea ne-a „legat” cu lumea civilizată, cu UE! Bravo, doamna președinte!”, a conchis Sturza.

Amintim că, ieri, 3 martie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat, împreună cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministra, Natalia Gavrilița, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Documentul urmează a fi expediat instituțiilor europene spre examinare. Decizia a fost luată în contextul în care la 28 februarie, Ucraina a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, sub presiunea invaziei din partea Federației ruse. Ieri, și premierul de la Tbilisi a semnat cererea de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ion Sturza #Maia Sandu #Natalia Gavrilita

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.