Luna februarie a fost una de foc pentru geniștii Armatei Naționale. Mai exact, aceștia au executat 14 misiuni de deminare, fiind solicitați în localitățile din raioanele Ștefan Vodă, Fălești, Telenești, Orhei, Bălți, Cahul, Căușeni și Ungheni.

În urma cercetării solului, geniștii militari au depistat 67 de obiecte explozive și 5 185 de cartușe de diferit calibru.

„În perioada respectivă, grupele de deminare ale Batalionului Geniu „Codru” au executat două misiuni de deminare în satul Răscăieți, raionul Ștefan Vodă. În prima jumătate a lunii februarie, geniștii militari au neutralizat în această localitate 47 de obiecte explozive și 4 319 de cartușe, descoperite pe un câmp arabil”, se arată în nota informativă.

Totodată, conform responsabililor, la 21 februarie curent, echipa de geniu a intervenit repetat în satul Răscăieți, unde a distrus patru proiectile de artilerie, 866 cartușe de diferit calibru, precum și patru grenade RPG-40.

De menționat că, toate obiectele explozive datau din cel de-al Doilea Război Mondial, iar ulterior au fost lichidate în condiții de maximă securitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit statisticilor, de la începutul anului curent, geniștii Armatei Naționale au nimicit un număr total de 88 de obiecte explozive și 7 885 de cartușe.

În contextul celor depistate, Ministerul Apărării atenţionează că în zonele în care există sau se presupune existenţa unor muniţii, cetățenii sunt rugaţi să anunțe autorităţile locale.

„În cazul depistării unor obiecte explozive neidentificate, este categoric interzisă atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte, lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă, demontarea focoaselor sau altor componente”, mai adaugă responsabilii.

#Armata Nationala #cartuse #genisti #obiecteexplozive

Președinta Maia Sandu a discutat cu tinerii, în cadrul celei de-a cincea ediții a Moldova Youth Forum, despre reziliență, democrație, libertate și implicarea în comunitate. Șefa statului a subliniat că reziliența nu este un concept abstract, ci capacitatea de a face față unor situații dificile, de a se informa corect, de a se pregăti și de a acționa într-o lume tot mai imprevizibilă.

Unul dintre subiectele abordate a fost impactul schimbărilor climatice asupra Republicii Moldova, în special prin secetă și lipsa apei. Maia Sandu i-a îndemnat pe tineri să se implice în proiecte de mediu și în inițiativele din comunitățile lor.

Discuțiile au vizat și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale. Potrivit președintei, tinerii s-au arătat mai puțin îngrijorați de rolul tot mai mare al tehnologiilor în viața de zi cu zi. Totuși, aceștia au convenit asupra necesității de a proteja datele personale, de a nu permite algoritmilor să ia decizii în locul oamenilor și de a folosi inteligența artificială ca instrument de sprijin, nu ca înlocuitor al gândirii și efortului intelectual.

Maia Sandu a vorbit și despre necesitatea protejării democrației și libertății. Ea a subliniat că o societate rezilientă se construiește prin implicare și colaborare, inclusiv în comunitățile locale, și nu prin izolarea oamenilor în mediul online.